Sondaj CURS. Principalele nemulţumiri ale românilor: 63% dintre respondeţi cred că o vor duce mai rău în 2026

Sondaj CURS: Peste trei sferturi (76%) dintre români consideră că țara noastră se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 19% apreciază că direcția este una bună, relevă un sondaj de opinie realizat de CURS la nivel național în luna ianuarie.

Așteptările populației pentru anul 2026 sunt predominant negative – 63% dintre respondenți cred că situația lor economică și nivelul de trai se vor înrăutăți comparativ cu 2025, în timp ce 29% se așteaptă la o stagnare.

Doar 7% anticipează o îmbunătățire, iar 1% nu au o opinie clară, date ce indică o lipsă aproape totală de optimism economic la nivelul populației, explică realizatorii sondajului.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Sondaj CURS. Călin Georgescu ar câştiga alegerile prezidenţiale la pas. Topul încrederii este urmat de George Simion şi Nicuşor Dan

Alte articole

Cum ar vota românii la alegerile parlamentare din 2028. Ce scoruri ar obține PSD, AUR, PNL și USR, potrivit INSCOP

SONDAJ INSCOP. Peste 72 la sută dintre români cred că țara merge într-o direcție greșită. Procentul, mai mic decât cel similar din septembrie

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de 1067 respondenți, populație adultă rezidentă din România, cu vârsta de 18 ani și peste. Datele au fost colectate prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de computer), în perioada 14–23 ianuarie 2026. Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, cu o marjă maximă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost validate pe baza ultimelor statistici INS și ponderate în funcție de vârsta electoratului.

Sondaj CURS: Imaginea instituțiilor

Evaluarea instituțiilor evidențiază o polarizare clară între instituțiile percepute ca stabile și cele politice. Armata, Biserica și Pompierii se bucură de cea mai bună imagine, cu procente de încredere cuprinse între 61% și 80%, în timp ce Poliția și Uniunea Europeană depășesc ușor pragul de 50% opinii pozitive. La polul opus, instituțiile politice și cele ale justiției sunt evaluate predominant negativ: Parlamentul și Justiția sunt respinse de 75% dintre respondenți, Guvernul și Curtea Constituțională de 73%, iar Președinția de 67%. Aceste rezultate indică o ruptură între cetățeni și instituțiile asociate cu decizia politică și actul de guvernare.

SONDAJ CURS. Coaliţia are încă majoritate, dar AUR vine puternic pe turnantă. Cifrele momentului, cum se distruibuie puterea politică în caz de anticipate

Sondaj CURS: Așteptări privind situația economică și nivelul de trai

Așteptările populației pentru anul 2026 sunt predominant negative. 63% dintre respondenți cred că situația lor economică și nivelul de trai se vor înrăutăți comparativ cu 2025, în timp ce 29% se așteaptă la o stagnare. Doar 7% anticipează o îmbunătățire, iar 1% nu au o opinie clară. Aceste date indică o lipsă aproape totală de optimism economic la nivelul populației.

Sondaj CURS: Așteptări privind evoluția prețurilor

Percepțiile privind evoluția prețurilor sunt extrem de pesimiste. 56% dintre români se așteaptă la creșteri semnificative ale prețurilor în 2026, iar 34% anticipează creșteri moderate. Doar 7% cred că prețurile vor rămâne la același nivel, niciun respondent nu anticipează scăderi, iar 3% nu au o opinie. Nivelul ridicat al așteptărilor inflaționiste reflectă o anxietate economică accentuată.

Sondaj CURS: Reunirea Republicii Moldova cu România

În ipoteza unui vot privind reunirea Republicii Moldova cu România, susținut public de președinta Maia Sandu, 56% dintre respondenți declară că ar vota pentru reunire la un eventual referendum. În același timp, 37% afirmă că nu ar susține un astfel de demers, iar 7% nu au o opinie clară. Datele indică existența unei majorități favorabile unirii, dar și un nivel semnificativ de opoziție, ceea ce sugerează un subiect puternic polarizant în spațiul public românesc.

Sondaj CURS: Concluzie generală

Sondajul CURS din ianuarie 2026 conturează imaginea unei societăți marcate de pesimism economic, neîncredere în instituțiile politice și absența unor lideri percepuți ca fiind capabili să ofere direcție și stabilitate. Percepția accentuată a deteriorării nivelului de trai, combinată cu așteptări inflaționiste foarte ridicate, creează un climat de tensiune socială latentă, cu potențial major de influențare a comportamentului electoral și a stabilității politice pe termen scurt.