Anunţul BNR pentru românii cu bijuterii şi economii în euro la saltea. Schimbare majoră de luni

Curs BNR interbancar:

Alte articole

SONDAJ CURS. Coaliţia are încă majoritate, dar AUR vine puternic pe turnantă. Cifrele momentului, cum se distruibuie puterea politică în caz de anticipate

AUR-iștii și fanii lui Șoșoacă au făcut scandal în ziua Unirii Principatelor. L-au huiduit pe Nicușor Dan și s-au îmbrâncit cu jandarmii

Datoria externă pe termen lung a însumat 178,5 miliarde de euro la 30 noiembrie 2025, în creștere cu 14,2 la sută față de 31 decembrie 2024, anunţă BNR.

De asemenea, datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 noiembrie 2025 nivelul de 48,9 miliarde de euro, în creștere cu 3,7 la sută față de 31 decembrie 2024.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,0 la sută în perioada ianuarie – noiembrie 2025, comparativ cu 21,5 la sută în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 noiembrie 2025 a fost de 6,0 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 noiembrie 2025 a fost de 103,5 la sută, comparativ cu 103,6 la sută la 31 decembrie 2024.

Bubuie facturile la gaze, iar statul vine cu ajutoare ridicole – compensări de 50 lei lunar vara, 100 lei iarna

BNR mai arată că, în perioada ianuarie-noiembrie 2025, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 27,1 miliarde de euro, comparativ cu 26 miliarde de euro în perioada ianuarie-noiembrie 2024. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 260 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 11 milioane euro, balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 1 miliard de euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 339 milioane euro.

Corecţia bugetară iniţiată în 2025 şi continuată probabil în 2026, inclusiv prin implementarea în debutul acestui an a unor măsuri fiscal-bugetare suplimentare, este de natură să antreneze în perspectivă presiuni dezinflaţioniste tot mai intense din partea factorilor fundamentali, arată BNR, în raportul privind deciziile ce privesc problemele de politică monetară. Potrivit băncii central, incertitudini rămân totuşi asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi procedurii de deficit excesiv.

”Corecţia bugetară iniţiată în 2025 şi continuată probabil în 2026, inclusiv prin implementarea în debutul acestui an a unor măsuri fiscal-bugetare suplimentare, este de natură să antreneze în perspectivă presiuni dezinflaţioniste tot mai intense din partea factorilor fundamentali, îndeosebi din partea cererii agregate, şi să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent. Incertitudini rămân totuşi asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi procedurii de deficit excesiv. Incertitudini şi riscuri semnificative la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, provin din mediul extern, având în vedere, pe de o parte, conflictele geopolitice în escaladare şi tensiunile comerciale globale, iar pe de altă parte, planurile de creştere a cheltuielilor pentru investiţii în apărare şi infrastructură în statele UE”, arată BNR.

EXCLUSIV – Florin Manole, despre indexarea pensiilor și sprijinul financiar acordat pensionarilor cu venituri mici: „Nu se poate ca în anul acesta să nu avem nicio compensare”

În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice.

Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune, precizează conducerea băncii centrale.

Rata anuală a inflaţiei s-a redus uşor în ultimele trei luni ale anului 2025, ajungând la 9,69% în decembrie, de la 9,88% în septembrie, în condiţiile în care scăderile semnificative de dinamică consemnate în acest interval pe segmentele combustibili şi LFO, au fost în mare parte contrabalansate de evoluţia ascendentă a ratei anuale a inflaţiei de bază.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să se mărească pe parcursul trimestrului IV 2025, urcând în decembrie la 8,5%, de la 8,1% în septembrie. Ascensiunea reflectă influenţele persistente venite din dinamica costurilor salariale şi din nivelul ridicat al aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, alături de cele decurgând din creşterea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi a cursului de schimb leu/euro, precum şi din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) s-a situat în decembrie 2025 la 8,6%, nivel similar celui din septembrie 2025. Rata medie anuală a inflaţiei IPC s‑a mărit la 7,3% în decembrie 2025, de la 6,1% în septembrie, iar rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a urcat la 6,8% în decembrie 2025, de la 5,9% în septembrie 2025.

Activitatea economică s-a comprimat în trimestrul III 2025 cu 0,2%, după ce a crescut cu 1,1% în trimestrul precedent (variaţie trimestrială), astfel încât deficitul de cerere agregată şi-a accentuat probabil adâncirea în acest interval relativ în linie cu previziunile.

Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a mărit la 1,7% în trimestrul III 2025, de la 0,3%s în trimestrul II, în principal cu aportul formării brute de capital fix, a cărei dinamică anuală a urcat semnificativ în teritoriul pozitiv, de la valoarea marginal negativă la care a coborât în trimestrul precedent. Totodată, consumul privat şi-a accelerat întrucâtva creşterea în termeni anuali, iar evoluţia exportului net a redevenit expansionistă în trimestrul III 2025, în condiţiile în care variaţia anuală în ascensiune a volumului exporturilor de bunuri şi servicii a devansat-o consistent pe cea a volumului importurilor, care şi-a prelungit scăderea. Drept consecinţă, deficitul comercial şi-a accentuat contracţia în termeni anuali în trimestrul III 2025, iar deficitul de cont curent a continuat să se reducă în raport cu perioada similară a anului precedent, deşi într-un ritm încetinit faţă de trimestrul II, atribuibil deteriorării balanţei veniturilor primare.

Cele mai recente date şi analize indică o stagnare a activităţii economice în trimestrul IV 2025, în linie cu previziunile precedente, asociată cu o creştere a dinamicii anuale a PIB, în condiţiile unor evoluţii eterogene la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore.

Astfel, în intervalul octombrie-noiembrie 2025, vânzările cu amă­nuntul şi-au accentuat declinul în raport cu perioada similară a anului anterior, iar producţia industrială a suferit din nou o contracţie în termeni anuali, în timp ce dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcţii s-a menţinut pe palierul de două cifre în luna octombrie, reducându-se doar uşor faţă de trimestrul III. Totodată, variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii şi-a conservat ecartul pozitiv faţă de cea a importurilor în octombrie-noiembrie 2025, în urma scăderilor similare ca amplitudine înregistrate de acestea faţă de trimestrul III. Pe acest fond, deficitul comercial şi-a accentuat şi mai mult contracţia în termeni anuali în primele două luni din trimestrul IV 2025, iar deficitul de cont curent s-a reamplificat doar uşor faţă de perioada similară a anului precedent, chiar şi în condiţiile înrăutăţirii pronunţate a  balanţelor veniturilor.

Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie a continuat să se reducă în lunile septembrie şi octombrie 2025, în timp ce rata şomajului BIM (Biroul Internaţional al Muncii) a înregistrat, la rândul ei, o mică scădere pe ansamblul intervalului octombrie-noiembrie, după ce s-a mărit la o valoare medie de 6,1% în trimestrul III 2025. Potrivit sondajelor de specialitate aferente trimestrului IV 2025 intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au menţinut la nivelul în descreştere pronunţată din trimestrul anterior, rămânând uşor peste media istorică, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii s-a restrâns, anulându-şi creşterea moderată consemnată în precedentele trei luni. Dinamica anuală a salariului brut nominal şi-a temperat scăderea în octombrie-noiembrie în raport cu trimestrul anterior, iar costul unitar cu forţa de muncă din industrie şi-a reaccelerat creşterea în termeni anuali.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au continuat să se reducă gradual în lunile noiembrie şi decembrie 2025, rămânând la finele anului peste nivelurile din aprilie, iar randamentele pe termen mediu şi lung ale titlurilor de stat şi-au prelungit descreşterea, atingând valori minime ale ultimelor 13-14 luni. Cursul de schimb leu/euro a manifestat o tendinţă ascendentă de la mijlocul lunii noiembrie şi şi-a mărit întrucâtva fluctuaţiile în decembrie 2025, în contextul modificărilor succesive ale aşteptărilor investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed, dar şi pe fondul demersurilor interne legate de adoptarea integrală a celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale corective şi a altor măsuri destinate consolidării bugetare. În raport cu dolarul SUA, leul s-a întărit semnificativ în decembrie, recuperând în mare pierderea de valoare din primele două luni ale trimestrului IV 2025, în condiţiile deprecierii consemnate de moneda americană pe pieţele financiare internaţionale în ultima lună a anului 2025.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se reducă în primele două luni ale trimestrului IV 2025, dar sensibil mai lent decât în trimestrul precedent, coborând la 6,8% în noiembrie, de la 7,5% în septembrie, în condiţiile în care variaţia componentei în lei şi-a temperat vizibil scăderea, cu precădere pe seama împrumuturilor societăţilor nefinanciare, iar cea a creditului în valută şi-a încetinit doar uşor ascensiunea. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a redus astfel la 68,7% în noiembrie 2025, de la 69,1% în septembrie.

Actualele evaluări relevă perspectiva descreşterii lente a ratei anuale a inflaţiei în primele trei luni din 2026, pe fondul influenţelor decurgând din evoluţia cotaţiilor unor mărfuri, inclusiv agroalimentare, şi din efecte de bază, suprapuse efectelor directe tranzitorii peste aşteptări generate de expirarea schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea cotelor de TVA şi a accizelor în trimestrul III 2025, ce se vor epuiza în a doua parte a anului curent.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de luni, 19 ianuarie 2026, a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an; menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an; menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Aurul depășește 5.000 de dolari pentru prima dată în istorie, contribuind la o creștere istorică
Prețul aurului a crescut peste 5.000 de dolari (3.659 de lire sterline) pe uncie pentru prima dată în istorie, prelungind o creștere istorică care a făcut ca metalul prețios să crească cu peste 60% în 2025.

Aceasta se întâmplă în contextul în care tensiunile dintre SUA și NATO privind Groenlanda au amplificat îngrijorările crescânde cu privire la incertitudinea financiară și geopolitică.

Politicile comerciale ale președintelui american Donald Trump au îngrijorat, de asemenea, piețele. Sâmbătă, el a amenințat că va impune un tarif de 100% Canadei dacă aceasta încheie un acord comercial cu China.

Aurul și alte metale prețioase sunt considerate așa-numite active refugiu pe care investitorii le cumpără în perioade de incertitudine. Vineri, argintul a depășit pentru prima dată 100 de dolari pe uncie, consolidând creșterea de aproape 150% de anul trecut.

Cererea de metale prețioase a fost determinată și de o serie de alți factori, inclusiv o inflație mai mare decât de obicei, dolarul american slab, cumpărăturile de către băncile centrale din întreaga lume și faptul că Rezerva Federală a SUA este așteptată să reducă din nou ratele dobânzilor în acest an.

Războaiele din Ucraina și Gaza, precum și confiscarea președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, de către Washington au contribuit, de asemenea, la creșterea prețului aurului.

Unul dintre cele mai mari avantaje ale aurului este raritatea sa relativă. Doar aproximativ 216.265 de tone din acest metal au fost extrase vreodată, potrivit asociației comerciale World Gold Council.

Este suficient pentru a umple între trei și patru piscine de dimensiuni olimpice. Cea mai mare parte a fost extrasă din pământ abia după 1950, pe măsură ce tehnologia minieră a avansat și au fost descoperite noi zăcăminte.

Când deții aur, acesta nu este legat de datoria altcuiva, așa cum este o obligațiune sau o acțiune
Serviciul de Studii Geologice al SUA estimează că încă 64.000 de tone de aur pot fi extrase din rezervele subterane, deși se preconizează că oferta de metal va stagna în următorii ani.

„Când deții aur, acesta nu este legat de datoria altcuiva, așa cum este o obligațiune sau o acțiune, unde performanța unei companii va determina performanța”, a declarat Nicholas Frappell, director global al piețelor instituționale la ABC Refinery.

„Este un diversificator foarte bun într-o lume foarte incertă”, a adăugat el. „Oamenii merg după aur”

Aurul a cunoscut un an de succes în 2025, cu cea mai mare creștere anuală din 1979, pe măsură ce investitorii s-au îndreptat către metalele prețioase.

Pe fondul unor îngrijorări precum tarifele impuse de Trump și temerile că acțiunile legate de inteligența artificială sunt supraevaluate, aurul a atins în mod repetat noi recorduri.

„Cred că o mare parte din aceasta se datorează incertitudinii extreme pe care o avem în jurul politicii SUA”, a declarat Nikos Kavlis de la firma de consultanță în cercetare Metals Focus.

Deși preocupările economice pot contribui la creșterea prețului aurului, acesta tinde să crească și atunci când investitorii se așteaptă la reducerea ratelor dobânzilor.

Ratele mai mici înseamnă, de obicei, randamente mai mici pentru investiții precum obligațiunile, așa că investitorii se orientează către active precum aurul și argintul.

Se așteaptă ca Rezerva Federală a SUA să reducă rata dobânzii principale de două ori în acest an.

„Este invers corelat, deoarece costul de oportunitate al păstrării banilor într-o [obligațiune guvernamentală] nu mai merită, așa că oamenii se îndreaptă către aur”, a declarat Ahmad Assiri, strateg de cercetare la Pepperstone.

Nu doar investitorii cumpără aur. Anul trecut, băncile centrale și-au adăugat sute de tone de lingouri la rezervele lor, potrivit Consiliului Mondial al Aurului.

„Există o schimbare foarte clară de la dolarul american, ceea ce aduce beneficii imense aurului”, a spus Kavalis.

La începutul acestui an, prețul aurului a continuat să crească, dar Frappell avertizează că piața „condusă de știri” ar putea duce, de asemenea, la o scădere a prețului său.

„Trebuie să existe loc pentru vești neașteptate care ar putea fi de fapt pozitive pentru lume și nu neapărat pozitive pentru aur”, a spus el.

Însă nu toată lumea cumpără aur din motive pur investiționale. În multe culturi, metalul este cumpărat în timpul festivalurilor sau oferit cadou la sărbători, cum ar fi nunțile.

În India, festivalul anual Diwali este considerat a fi o ocazie de bun augur pentru a cumpăra metale prețioase pentru a aduce bogăție și noroc.

Potrivit băncii de investiții americane Morgan Stanley, gospodăriile indiene dețineau aur în valoare de 3,8 trilioane de dolari, echivalentul a 88,8% din produsul intern brut (PIB) al țării.

China vecină este cea mai mare piață de consum pentru aur din lume, mulți considerând că achiziționarea acestuia aduce noroc.

„Observăm adesea o creștere sezonieră a cererii în jurul Anului Nou Chinezesc, pe care o observăm într-o oarecare măsură în acest moment”, a spus Kavalis, referindu-se la viitorul An al Calului, care începe în februarie.