Fifor îl demolează pe Bolojan cu ”bilanțul contabil” al României. ”Eroul pe cal alb de la Bihor, ‘apostolul austerității’, este în realitate doar un jucător de alba-neagra cu cifrele bugetului. ‘Reforma’ este doar o temă de propagandă, costul ei fiind suportat doar de cetățenii corecți”

Măsurile de austeritate ale guvernului Bolojan au avut ca scop resuscitarea bugetului de stat, în condițiile în care România se ”lăuda”, în 2024, cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană.

Ce rezultate au avut măsurile? Premierul spune că România, conform datelor de la finalul anului trecut, este pe drumul cel bun. Deficitul bugetar a coborât cu un punct procentual, iar premisele pentru 2026 sunt încurajatoare pentru o nouă scădere.

Social-democratul Mihai Fifor îl contrazice însă pe Ilie Bolojan, iar asta, cum se spune, chiar ”cu materialul clientului”, adică ”execuția bugetului general consolidat la 31 decembrie 2025”.

Într-o amplă postare pe rețelele de socializare, Fifor demontează ”discursul oficial despredespre reformă, austeritate și responsabilitate fiscală”, arătând că ajustarea deficitului nu a fost reușită, în opinia lui, prin reducerea cheltuielilor statului sau o reformă structurală, ci este ”consecința directă a unei poveri crescute transferate către populație și economie”.

Alte articole

Bolojan anunță când va trece România la moneda euro! Anul începând cu care românii nu vor mai cumpăra cu lei

Bolojan anunță, după întâlnirea cu Merz, că ministerele Apărării ale celor două țări vor semna un memorandum de colaborare. ”Apărarea aeriană este una dintre prioritățile noastre”

În acest context, social-democratul spune despre Bolojan că este ”doar un jucător de alba-neagra cu cifrele bugetului României”, a cărui ”reformă” nu ar reprezenta mai mult decât ”o temă de propagandă frumos împachetată”.

Citește și Bolojan anunță când va trece România la moneda euro! Anul începând cu care românii nu vor mai cumpăra cu lei

Iată, mai jos, demonstrația ”contabilă” completă făcută de Mihai Fifor pe Facebook.

” ‘Apostolul austerității’ – eroul pe cal alb de la Bihor – nu este nici reformatorul propovăduit obsesiv de propaganda de dreapta și nici vreun salvator al nației. Este, în realitate, doar un jucător de alba-neagra cu cifrele bugetului României. Nici măcar unul abil.

Lupta cu deficitul? O mare minciună. Reforma? La fel. Cifrele oficiale o demonstrează fără drept de apel. Totul a fost doar o manevră de PR pe seama românilor, sărăciți metodic de fiecare măsură a ‘magicianului’ Bolojan, în timp ce statul a rămas protejat, inert și nereformat.

Execuția bugetului general consolidat la 31 decembrie 2025, publicată de Ministerul Finanțelor, arată o realitate care contrazice frontal discursul oficial despre reformă, austeritate și responsabilitate fiscală. Datele indică limpede că ajustarea deficitului nu a fost rezultatul reducerii cheltuielilor statului sau al unei reforme structurale, ci consecința directă a unei poveri crescute transferate către populație și economie.

1. Cheltuielile statului au crescut, nu au fost reduse
Conform datelor MFP:

• Cheltuieli totale 2024: ~727,3 miliarde lei
• Cheltuieli totale 2025: ~808,7 miliarde lei
  Rezultă o creștere nominală de aproximativ 81,4 miliarde lei, adică peste 11% într-un singur an.
  Acest fapt este esențial: sub guvernarea Bolojan, statul român nu s-a contractat, ci a continuat să se extindă bugetar. A vorbi despre ‘austeritate’ sau ‘tăieri de cheltuieli’ este pur și simplu infirmat de execuția bugetară oficială. Premierul Bolojan prezintă doar varianta care îl avantajează, vânzând iluzia că au scăzut cheltuielile de personal, în urma ‘reformei’ sale. Ce nu ne spune Bolojan este că, în realitate, conform execuției bugetare finale pe 2025, cheltuielile de personal au totalizat aproximativ 167,72 miliarde lei, cu o creștere nominală modestă și o ușoară scădere ca pondere în PIB, în timp ce cheltuielile cu bunuri și servicii au urcat la circa 100,63 miliarde lei, în creștere cu aproape 8% față de anul precedent.

2. Deficitul s-a redus marginal și nestructural
Deficitul bugetar cash:
2024: ~152,7 miliarde lei (8,67% din PIB)
2025: ~146,0 miliarde lei (7,65% din PIB)
O diferență de doar –6,7 miliarde lei, echivalentă cu –1,02 puncte procentuale, insuficientă pentru a vorbi despre o corecție reală.
Această reducere nu este structurală, ci rezultatul unei ajustări contabile, sprijinite de inflație, creșterea nominală a PIB și presiune fiscală suplimentară.

3. Veniturile au crescut prin taxe și inflație, nu prin dezvoltare
Creșterea veniturilor bugetare în 2025 nu vine din:
* extinderea bazei de impozitare,
* investiții productive,
* creare de valoare adăugată.

Ea vine din:
majorări de taxe, în special TVA,
efectul inflației asupra consumului,
presiune fiscală mai mare pe aceiași contribuabili.
Statul a încasat mai mult nu pentru că economia a mers mai bine, ci pentru că a luat mai mult dintr-o economie frânată.

4. Ajustarea s-a făcut prin comprimarea cererii interne
Creșterea taxelor indirecte și ajustarea sub inflație a veniturilor reale au produs:
* creșterea prețurilor finale,
* scăderea venitului real disponibil,
* reducerea puterii de cumpărare.

Corecția deficitului s-a făcut prin consum, nu prin reformarea statului. O ajustare regresivă, suportată în principal de gospodăriile cu venituri mici și medii.

5. Puterea de cumpărare – variabila sacrificată
Chiar dacă unele venituri au crescut nominal, ele nu au ținut pasul cu: inflația cumulată, creșterea TVA, scumpirile din energie, alimente și servicii.
Românii pot cumpăra mai puțin cu aceiași bani. O parte consistentă din „îmbunătățirea” deficitului este, în realitate, un transfer invizibil de resurse de la populație către buget.

6. Investițiile – supapa de ajustare pe termen scurt
Execuțiile bugetare arată că investițiile nu au fost protejate. Amânările și subexecuțiile au cosmetizat temporar deficitul, cu un cost major:
* frânarea creșterii economice,
* slăbirea bazei viitoare de venituri,
* compromiterea dezvoltării pe termen mediu.

Vorbim despre o soluție contabilă pe termen scurt, nu o politică economică responsabilă.

Concluzia care nu mai poate fi cosmetizată

Datele oficiale ale Ministerului Finanțelor arată fără echivoc realitatea: deficitul bugetar a scăzut de la 8,67% din PIB în 2024 la 7,65% din PIB în 2025, adică cu doar 1,02 puncte procentuale, printr-o simplă manevră contabilă. În același timp, cheltuielile totale ale statului au crescut cu peste 11%, cu aproximativ 81 de miliarde de lei într-un singur an.

Aceasta este dovada clară că ‘reforma’ este doar o temă de propagandă frumos împachetată, costul ei fiind suportat doar de cetățenii corecți din această țară ”, a postat social-democratul.

Citește și Şeful ANAF îi ia pe români la bani mărunţi, anunţă noi controale: „Toţi au bani de la bunica”