România are cei mai mulţi tineri care nici nu muncesc, nici nu învaţă. Explicaţiile specialistului: „Dacă tot muncesc mult, vor să simtă că viaţa lor rămâne a lor”

Potrivit datelor Eurostat, prelucrate de Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, categoria tinerilor cunoscuţi sub denumirea de NEETs reprezenta, în 2024, 19,4% din totalul populaţiei cu vârste între 15 şi 29 de ani. Fenomenul plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană în acest clasament negativ.

Într-un interviu acordat Ziare.com, specialistul în piaţa muncii Sorina Faier a explicat cauzele acestui dezechilibru şi a atras atenţia asupra riscurilor sociale pe termen mediu şi lung.

„România se află într-un paradox dureros și periculos. Avem companii care se plâng că nu găsesc oameni, dar în același timp avem cea mai ridicată rată a șomajului în rândul tinerilor din UE. În multe statistici europene, România apare constant în top.

Nu e o problemă de lene, ci o problemă de dezorientare, așteptări și un contract social rupt între generații: tinerii simt că piața muncii le cere mult și le oferă puțin”, a declarat Sorina Faier.

Alte articole

Indemnizație de șomaj 2026. Care este cuantumul, pentru cât timp se acordă și care sunt condițiile pentru obținerea ei

Ce salarii câștigă programatorii și inginerii care lucrează la cea mai valoroasă companie din lume

Specialistul în recrutare susţine că una dintre principalele probleme este lipsa de disponibilitate a angajatorilor de a investi în formarea tinerilor aflaţi la început de carieră, în condiţiile în care experienţa profesională este cerută chiar şi pentru poziţii de nivel junior.

„Vorbim de lipsa experienței, dar și lipsa de răbdare a angajatorilor. În teorie, toată lumea vrea „juniori”. În practică, multe firme vor „junior” cu 2 ani de experiență, oameni „ready to deliver” sau angajați care nu trebuie formați, corectați, ghidați.

Citeşte şi: Primele trufandale românești au apărut deja în piețe. Cât costă o legătură de ceapă verde

Dar tinerii nu se nasc cu experiență. De fapt, problema reală este că multe organizații nu mai au manageri care știu să crească oameni și nu mai oferă mentorat și training real.

Și atunci juniorii sunt percepuți ca „problemă”, nu ca investiție”, a adăugat specialistul în HR.

Un alt factor important identificat este lipsa de corelare dintre sistemul educaţional şi cerinţele reale ale pieţei muncii, ceea ce face ca mulţi absolvenţi să intre nepregătiţi în competiţia pentru un loc de muncă.

„Avem o ruptură între ce se predă, ce se cere în business și ce înțeleg tinerii că înseamnă „carieră”.

Mulți termină facultatea fără competențe reale de comunicare profesională, organizare, prioritizare și gândire critică.

Și ajung să aplice nepregătiți, frustrați, respinși”, a explicat Sorina Faier.

De asemenea, specialistul atrage atenţia asupra dezechilibrelor regionale, care accentuează fenomenul şomajului în rândul tinerilor din afara marilor centre urbane.

„România nu are doar „șomaj”, are șomaj geografic. În afara marilor orașe, de exemplu București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, multe oportunități sunt puține și slab plătite sau instabile. Sau doar joburi sezoniere.

Așa apare fenomenul tinerilor care stau acasă și nu lucrează, nu pentru că nu vor, ci pentru că nu văd un drum realist”, a declarat specialistul în HR.

Citeşte şi: Băluţă, despre otrăvirea cu arsenic şi mercur: „M-am simţit foarte rău o perioadă lungă de timp”

În ceea ce priveşte refuzul unor tineri de a accepta anumite locuri de muncă, Sorina Faier consideră că acesta nu este un semn de lipsă de dorinţă de muncă, ci o reacţie la condiţii percepute ca fiind incorecte.

„Generațiile tinere au crescut într-un mediu complet diferit. Au fost expuși la online, comparație, modele occidentale. Ei văd salarii din afară, văd freelanceri, antreprenori, lifestyle flexibil. Așa că nu mai acceptă ceea ce acceptau generațiile anterioare, adică program fix, ore peste program neplătite sau șefi agresivi.

Și, sincer, bine că nu mai e. Tinerii refuză în special joburi care nu oferă perspectivă. Ei refuză joburi prost plătite și solicitante. Nu vor să lucreze în retail entry-level, în call center fără bonusuri reale sau în HoReCa cu program haotic.

Nu pentru că sunt „josnice”, ci pentru că salariul nu justifică efortul, iar mediul de lucru e dur, adesea toxic ”, a mai spus Sorina Faier.

În final, specialistul a subliniat că tinerii români caută un echilibru între venituri, libertate şi identitate profesională, iar aşteptările lor salariale reflectă costurile reale ale vieţii.

„Tinerii aleg joburi care le dau bani, libertate și identitate. Cei mai mulți caută joburi digitale și flexibile, în social media, content creation sau design. Tinerii nu cer salarii absurde. Ei cer salarii care să le permită să trăiască. În București, un tânăr știe că are nevoie de bani pentru chirie sau rată, transport, mâncare, haine și multe alte cheltuieli.

Salariul de început nu mai poate fi 2.500 lei, pentru că nu acoperă realitatea costului vieții.

Așteptările frecvente pentru joburi de începători sunt între 3.500 și 4.500 lei net pentru joburi administrative sau suport. Între 4.500 – 6.000 lei net pentru digital, marketing, IT entry-level, și între 5.000 – 7.000 lei net pentru juniori tehnici, joburi cu limbă străină sau roluri specializate.

Nu pentru moft, pentru că, dacă tot muncesc mult, vor să simtă că viața lor rămâne a lor”, a concluzionat Sorina Faier.

Citeşte şi: Cum să reduci factura la încălzire fără să stai în frig în casă în zilele geroase