Proiect de modificare a legii pentru interzicerea boicotului lucrărilor CCR. Judecătorii ar urma să fie penalizaţi financiar şi chiar revocaţi

Boicotarea lucrărilor Curții Constituționale ar putea fi sancționată explicit, iar absențele nemotivate ale judecătorilor de la ședințele plenului ar urma să atragă penalizări financiare și chiar revocarea din funcție, potrivit unui proiect de modificare a Legii de organizare și funcționare a CCR. Inițiativa legislativă a fost depusă de parlamentari liberali, în contextul amânărilor repetate ale unei decizii privind legea care majorează vârsta de pensionare a magistraților și reduce pensiile acestora.
George Russo
02 feb. 2026, 12:27
Proiect de modificare a legii pentru interzicerea boicotului lucrărilor CCR. Judecătorii ar urma să fie penalizaţi financiar şi chiar revocaţi

Proiectul vine după ce activitatea Curtea Constituțională a României a fost blocată de mai multe ori, din cauza lipsei de cvorum, situație generată de absența a patru judecători constituționali. Inițiatorii susțin că noile reguli nu afectează independența CCR, ci introduc standarde minime de responsabilitate instituțională.

„Aşa cum am promis, am depus, împreună cu colegul meu, senatorul Daniel Fenechiu, proiectul pentru modificarea şi completarea Legii de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale. Proiectul poate fi completat prin dezbaterea parlamentară. Este un început pentru a discuta despre credibilitatea Curţii Constituţionale”, a anunţat Raluca Turcan într-o postare pe Facebook, potrivit News.ro.

Deputatul liberal a explicat că inițiativa prevede instituirea expresă a obligației judecătorilor CCR de a participa la ședințele plenului, boicotul nemaifiind o opțiune. De asemenea, proiectul introduce sancțiuni financiare pentru absențele nemotivate, constând în diminuarea cu 10% a indemnizației brute pentru fiecare ședință lipsă, fiind acceptate doar motive medicale, cazuri fortuite sau situații de forță majoră. Totodată, este prevăzută posibilitatea revocării judecătorilor de către autoritatea care i-a numit – Parlamentul sau Președintele României – în cazul incompatibilităților, al absențelor nemotivate de la cel puțin trei ședințe consecutive sau al imposibilității exercitării funcției mai mult de 90 de zile.

„Niciuna dintre măsurile propuse nu afectează independenţa judecătorilor Curţii Constituţionale în exercitarea mandatului şi nici inamovibilitatea pe durata acestuia”, a precizat Raluca Turcan.

Aceasta consideră că, în ultimii ani, Curtea Constituțională și-a diminuat credibilitatea publică, invocând suspiciuni de conflict de interese și amânări nejustificate ale unor decizii importante. În acest context, Turcan a făcut referire la situația recentă privind legea pensiilor magistraților, apreciind că instituția a fost afectată de „absenţele repetate şi a boicotării unor decizii importante”.

Citeşte şi: Sorin Grindeanu, după ce numele lui a apărut în stenograme: „Nu o cunosc pe femeia asta, probabil m-a văzut la televizor”/ Avocata PNL: „Are hobby-ul să toarne la DNA”

Deputatul liberal a mai subliniat că proiectul legislativ introduce doar standarde minime de conduită într-o instituție-cheie a statului și că „este important pentru încrederea românilor în instituţii ca strategia boicotului politic si a tergiversării judecăţii să nu îşi mai găsească sălaş în Curtea Constituţională a României”.

Curtea Constituțională a amânat, pe 16 ianuarie, pentru a patra oară, pronunțarea asupra obiecțiilor de neconstituționalitate privind Legea pensiilor de serviciu ale magistraților, stabilind un nou termen pentru 11 februarie. Decizia a fost luată în urma solicitării de întrerupere a deliberărilor pentru analizarea problemelor din cauză și a unei expertize contabile depuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

La termenul anterior, din 29 decembrie 2025, cvorumul nu a putut fi întrunit, după ce patru judecători, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, au lipsit de la ședință, după ce, în ziua precedentă, părăsiseră lucrările în timpul unei pauze. Ulterior, aceștia au explicat că au solicitat amânarea pronunțării, motivând „solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraţilor”.

Citeşte şi: Curtea de Apel București a amânat din nou cererile de suspendare a actelor de numire a judecătorilor constituționali Mihai Busuioc și Dacian Dragoș