Senatul a aprobat proiectul de lege care defineşte şi pedepseşte femicidul: „Va salva vieţi, dacă va fi aplicată riguros”

Legea introduce pentru prima dată în legislaţia românească o definiţie juridică a femicidului, aliniată reglementărilor europene, şi vizează consolidarea răspunsului penal, prevenţia şi protecţia victimelor. Printre principalele prevederi se numără colectarea şi publicarea anuală a datelor privind femicidul şi violenţele care îl preced, recunoaşterea orfanilor femicidului ca victime directe, cu măsuri de ocrotire imediată, precum şi pedepse agravante atunci când violenţa are loc în prezenţa minorilor.

Potrivit proiectului adoptat de Senat, „femicidul este uciderea cu intenţie a unei femei, precum şi moartea unei femei survenită ca urmare a loviturilor sau vătămărilor cauzatoare de moarte, ori a altor infracţiuni săvârşite cu violenţă, indiferent dacă faptele sunt comise de un membru al familiei sau de o terţă parte”.

Actul normativ mai prevede întărirea răspunsului penal prin sancţionarea severă a faptelor motivate de gen şi a violenţelor care preced omorul, precum şi măsuri de educaţie pentru prevenţie. În acest sens, vor fi introduse în şcoli teme legate de egalitatea de gen, relaţii non-violente şi combaterea violenţei. De asemenea, în cazurile de violenţă de gen, acţiunea penală va putea fi declanşată din oficiu, fără a mai fi necesară o plângere prealabilă din partea victimei.

Dezbaterile din plen au evidenţiat atât susţinerea largă pentru proiect, cât şi unele rezerve privind oportunitatea şi forma sa. Senatoarea Cristina Dumitrescu a atras atenţia că proiectul reprezintă „o suprareglementare”, punct de vedere împărtăşit şi de alţi parlamentari.

Alte articole

Horoscop 9 mai 2026. Zi favorabilă pentru a-ţi lărgi orizonturile şi a-ţi urma pasiunile

Ucraina atacă Moscova cu drone înainte de parada de Ziua Victoriei

„AUR va vota pentru acest proiect legislativ, pentru că suntem un partid creştin, pentru că preţuim familia, pentru că nu ne dorim violenţă domestică, însă vreau să vă spun că avem de a face cu o suprareglementare. Omorul calificat există în legislaţia românească, iar o crimă rămâne tot o crimă, indiferent că este vorba de o femeie, de un bărbat sau de un copil”, a spus Dumitrescu.

Citeşte şi: EXCLUSIV Procurorul Mircea Negulescu, celebrul ”Portocală” din anii Cătușiadei, exclus DEFINITIV din magistratură! CINE i-a dat lovitura ”fatală”

Din partea USR, senatoarea Simona Spătaru a subliniat importanţa sancţiunilor prevăzute de noua lege, arătând că „femicidul va putea fi sancţionat cu închisoare pe viaţă, având în vedere numeroasele cazuri în care agresori eliberaţi din detenţie au recidivat, ucigând din nou după câţiva ani”. Aceasta a atras atenţia şi asupra problemelor de aplicare a legislaţiei existente.

„Deşi România dispune de instrumente legale, precum ordinele de protecţie şi incriminarea violenţei domestice, aplicarea lor este adesea deficitară. Este nevoie de instruirea poliţiştilor şi magistraţilor, de adăposturi funcţionale pentru victime şi de campanii publice care să schimbe mentalităţi”, a declarat Simona Spătaru, vicepreşedinta Comisiei juridice din Senat.

La rândul său, senatoarea PNL Maria Horga a susţinut necesitatea adoptării legii, menţionând că, în ultimii 11 ani, peste 500 de femei au fost ucise de parteneri.

„Femicidul va fi condamnat cu pedepse între 15 ani de închisoare şi închisoare pe viaţă. Dar legile, oricât de bine scrise ar fi, îşi ating scopul doar atunci când cei care le aplică o fac cu empatie, fermitate şi curaj”, a afirmat aceasta, adăugând că „nepăsarea produce victime”.

Din partea PSD, senatoarea Victoria Stoiciu a apreciat că noul act normativ va avea un impact real „dacă va fi aplicată riguros”.

Proiectul de lege privind prevenirea şi combaterea femicidului şi a violenţelor care îl preced urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Citeşte şi: Daniel Tudorache, fostul primar al Sectorului 1, rămâne cu bijuteriile de 2 milioane de euro despre care DNA acuza că nu pot fi justificate. ÎCCJ a respins contestația ANABI pe motiv că procurorii au cerut confiscarea extinsă prea târziu