Raportul Congresului SUA îi dă dreptate lui Georgescu în privința anulării alegerilor: ”Nu s-au prezentat dovezi. Candidatul preferat de sistem a câștigat Președinția României”

Documentul plasează România în centrul unuia dintre cele mai sensibile episoade analizate, afirmând că alegerile prezidențiale din 2024 și anularea primului tur ar fi reprezentat un moment de vârf al presiunilor politice exercitate asupra platformei TikTok, atât de către autoritățile române, cât și în coordonare cu structuri ale Comisiei Europene, în baza legislației europene privind serviciile digitale.

Raportul, intitulat „The Foreign Censorship Threat, Part II: Europe’s Decade-Long Campaign to Censor the Global Internet and How it Harms American Speech in the United States” („Amenințarea cenzurii străine, partea a II-a: Campania europeană de cenzurare a internetului global, care durează de un deceniu, și modul în care aceasta afectează libertatea de exprimare în Statele Unite”), este prezentat drept „Interim Staff Report” și a fost publicat miercuri, 3 februarie 2026.

„Inclusiv asupra americanilor în Statele Unite”, se arată în document, referitor la efectele pe care reglementările și intervențiile europene le-ar avea asupra conținutului online vizibil la nivel global.

Autorii precizează că investigația comitetului vizează „cum și în ce măsură legi, reglementări și ordine judecătorești străine” determină companiile tehnologice să „cenzureze discurs” în SUA și că, „în conformitate cu citația”, platformele vizate au furnizat mii de documente interne și schimburi de corespondență cu autoritățile europene.

Alte articole

George Simion anunță că va prezenta în SUA „Raportul privind lovitura de stat din România”. Mesajul care dă fiori la București: „Va ajunge pe masa fiecărui congresmen american”

Victor Ponta, aproape de întoarcerea în PSD: „Eu n-am plecat niciodată din PSD. M-au dat ei afară”

Un capitol amplu al raportului este dedicat alegerilor, iar cazul României este descris drept unul dintre cele mai relevante exemple. Documentul susține că TikTok a fost supus celor mai intense solicitări în perioada alegerilor prezidențiale, după ce Curtea Constituțională a României a anulat turul întâi al scrutinului din noiembrie 2024, în urma acuzațiilor formulate de serviciile de informații privind o presupusă susținere a candidatului Călin Georgescu printr-o campanie coordonată pe platformă.

Citește și: Sorin Grindeanu s-a întâlnit cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Ce vrea să obțină pentru România șeful Camerei Deputaților

„Nu a găsit, și nici nu i s-au prezentat, dovezi”, ar fi transmis TikTok Comisiei Europene, potrivit raportului, în legătură cu existența „unei rețele coordonate de 25.000 de conturi” asociată campaniei lui Georgescu, descrisă drept acuzația-cheie a autorităților române.

Autorii notează că, în aceeași logică, „documente interne TikTok” ar „submina” narațiunea prezentată public de autorități, iar episodul românesc este descris ca un punct culminant al presiunilor politice privind moderarea conținutului, în contextul în care alegerile au fost ulterior reluate.

„Nu am găsit dovezi”, ar fi fost concluzia echipei interne de „informații privind amenințările” a TikTok, care, potrivit raportului, „nu a fost de acord” cu evaluarea privind o operațiune coordonată a Rusiei și ar fi transmis că a identificat trei operațiuni coordonate pe platformă în perioada electorală, „niciuna” având originea în Rusia.

Documentul mai consemnează că, la 28 noiembrie 2024, TikTok ar fi informat un regulator român despre „activitate suspectă” legată de posibile materiale de promovare politică plătită nedeclarată, însă „nu a legat acest lucru de Rusia”.

„Relatări publice” sunt invocate de autori pentru a pune sub semnul întrebării ipoteza „Rusia”, fiind menționate informații atribuite autorității fiscale potrivit cărora campania reclamată ar fi fost finanțată de Partidul Național Liberal.

„Dar rezultatele alegerilor nu au fost niciodată repuse în vigoare, iar în mai 2025, candidatul preferat de sistem (establishment) a câștigat președinția României în alegerile reprogramate”, se arată în raport.

În paralel, documentul susține că, la 29 noiembrie 2024, DG CONNECT ar fi convocat o discuție privind moderarea conținutului politic legat de România, iar Comisia Europeană ar fi solicitat informații despre „schimbări” la „procese, controale și sisteme” utilizate de TikTok pentru identificarea riscurilor sistemice.

Citește și: Rareș Bogdan sare în apărarea lui Ilie Bolojan după ce l-a criticat cu numai o zi înainte: „Cine crede că ar trebui schimbat greșește. Este cu 6-7% peste media partidului”

„Lovitură de stat” și „război” ar fi fost termenii pe care TikTok a informat Comisia că îi va cenzura „pentru următoarele 60 de zile”, pentru „atenuarea riscului de narațiuni dăunătoare”, potrivit raportului, însă autorii notează că, în evaluarea Comisiei, „asta nu era suficient”.

Raportul afirmă că, la 17 decembrie 2024, Comisia Europeană a deschis o investigație formală împotriva TikTok în baza Regulamentului privind serviciile digitale (DSA), iar în februarie 2025 ar fi cerut o întâlnire cu echipa de produs a platformei, pe teme precum „politici privind comportamentul înșelător și aplicarea acestora” și „potențialul ineficient” al măsurilor de „atenuare” deja adoptate.

Un alt fir narativ al documentului este acela că autorități române ar fi formulat solicitări de eliminare a conținutului „în afara procesului formal” prevăzut de DSA. Potrivit raportului, TikTok ar fi comunicat ulterior Comisiei că era „reticent față de abordarea foarte informală” utilizată în contextul alegerilor, invocând riscul de „influențe politice” și de „eliminarea nejustificată a conținutului legal (cum ar fi discursurile politice)”.

„Lipsit de respect și o insultă la adresa PSD” este unul dintre motivele invocate într-un exemplu citat în raport, în care autorități române ar fi cerut eliminarea unor materiale de pe platformă.

Între turul întâi al alegerilor și anularea acestuia, solicitările ar fi devenit, potrivit autorilor, mult mai ample, incluzând cererea ca „toate materialele care conțin imagini cu Calin Georgescu trebuie eliminate”. Raportul notează că TikTok ar fi refuzat eliminarea postărilor realizate de cetățeni obișnuiți, invocând considerente legate de libertatea de exprimare.

„Global takedown” este termenul folosit de autori pentru a descrie un alt episod analizat, în care, după o hotărâre judecătorească românească, TikTok ar fi recurs la „geo-block” pentru anumite materiale, însă regulatorul electoral ar fi susținut că decizia este „obligatoriu nu numai în România”.

„Blocarea accesului vizual” din România, cu postările „rămânând vizibile în altă stare [sic]”, este o formulare atribuită Serviciului Român de Informații și citată în raport pentru a ilustra disputa privind efectele teritoriale ale deciziilor de moderare.

În interpretarea autorilor, asemenea solicitări ar depăși jurisdicția națională și „ar viola suveranitatea” altor state, fiind prezentate drept dovadă că reglementarea europeană poate produce efecte extraterritoriale.

Citește și: Ciprian Ciucu vrea eliminarea gratuității STB pentru pensionarii cu venituri de peste 3.000 de lei. Ce prevede proiectul aflat pe masa primarului general SURSE

Raportul susține că, printr-un „sistem de răspuns rapid”, fact-checkeri „aprobați” de Comisia Europeană primesc posibilitatea de a transmite solicitări prioritare de cenzură înainte și după alegeri, inclusiv în cazul scrutinului din România. Aceste entități sunt descrise ca fiind „de stânga și pro-cenzură” și „orice altceva decât neutri din punct de vedere politic”.

Pentru România, documentul menționează Bulgarian-Romanian Observatory of Digital Media, despre care afirmă că este finanțat de UE și că ar fi transmis către TikTok tabele cu „sute de cereri de cenzură” în zilele de după turul întâi al alegerilor.

Este invocată și activitatea organizației Funky Citizens, despre care raportul afirmă că a semnalat cel puțin 334 de videoclipuri în perioada noiembrie–decembrie 2024, dintre care 153 ar fi fost „eliminate la nivel global”. Printre exemplele de conținut semnalat se află o afirmație potrivit căreia alegerile ar fi fost anulate „deoarece establishmentul nu dorea să devină președinte candidatul Călin Gheorghiu”.

Într-un cadru mai larg, raportul susține că presiunile exercitate de instituțiile europene ar fi determinat platformele să își modifice regulile de moderare la nivel global, „încălcând astfel în mod direct libertatea de exprimare online a americanilor în Statele Unite”, iar cazul României este prezentat ca un exemplu de escaladare a acestor practici în perioade electorale.

„S-a petrecut în mare parte în secret”, afirmă autorii despre aceste interacțiuni, precizând că ele „au ieșit la iveală pentru prima dată” abia în urma citațiilor emise de comitet, cu scopul declarat de a informa Congresul „cu privire la măsurile legislative pe care le poate lua pentru a proteja libertatea de exprimare online în Statele Unite”.

În concluziile secțiunilor analizate, raportul reia ideea că Regulamentul privind serviciile digitale ar fi fost „instrumentalizat” pentru a împinge platformele spre politici de moderare mai agresive, inclusiv prin mecanisme legate de alegeri și prin solicitări cu efect extrateritorial.

Citește și: Mihai Fifor (PSD) îi aduce acuzaţii extrem de grave premierului: „Un stat slab social este un stat vulnerabil strategic. Ilie Bolojan este fie prea obtuz ca să înţeleagă acest lucru, fie îl face deliberat”