Creşte vârsta de pensionare şi în MApN. Miruţă: „Vârsta standard de pensionare va ajunge la 65 de ani”

Ministrul Apărării, Radu Miruță, spune că pensiile militarilor trebuie să fie corecte și echilibrate, indiferent de anul pensionării, și că sistemul actual a creat diferențe între cei aflați în activitate și cei ieșiți deja la pensie.
Viorel Dobran
05 feb. 2026, 22:06
Creşte vârsta de pensionare şi în MApN. Miruţă:

Premierul Ilie Bolojan a declarat că Guvernul are în plan creșterea vârstei de pensionare pentru toate categoriile care în prezent se pensionează între 48 și 50 de ani.

„Creșterea vârstei de pensionare va fi reglementată printr-un proiect ulterior legislației privind reforma în administrație. Pentru toate categoriile care astăzi se pensionează la 48, 49, 50 de ani, nu mai putem să ducem aceste lucruri, trebuie să facem aceste corecturi”, a precizat premierul.

Șeful Executivului a subliniat că această măsură are scopul de a reduce ieșirile premature din piața muncii și de a asigura continuitatea în administrație și alte sectoare ale economiei.

„Trebuie să ne asigurăm că reducem posibilitățile prin care oameni care sunt apți de muncă ies din economia reală. Asta înseamnă să creștem vârsta de pensionare, pentru că cei care ies la 50 de ani la pensie nu mai au cu cine să fie înlocuiți. Generațiile de astăzi sunt de trei ori mai mici decât cele de urmă cu 20, 30, 40, 50 de ani ca număr, deci nu mai are cine să-i înlocuiască. Asta e o decizie pe care trebuie să o urmărim”, a explicat Bolojan.

Premierul a mai menționat că, pe lângă creșterea vârstei de pensionare, Guvernul urmărește să stimulăm munca și să penalizăm nemunca, pentru a avea mai mulți oameni activi în economie.

„Astea sunt elementele de bază de a avea mai mulți oameni, pentru că doar cei care lucrează duc România în spate, acesta este adevărul”, a concluzionat Bolojan.

Miruță, despre pensiile militarilor: E o nedreptate care a început în 2017 și o voi corecta

„Problema a plecat din momentul în care creșterea veniturilor celor care sunt în activitate nu a mai fost sincronizată să tragă după ea și creșterea pensiilor celor care nu mai sunt în activitate (…) E o nedreptate care a început în 2017 (…) Eu vă spun că am preluat o situație cu foarte multe probleme și o voi lăsa cu mai puține probleme”, a explicat ministrul, joi seară, la Digi24.

Miruță a detaliat că soluția trece prin stimularea militarilor să rămână mai mult în activitate, fără obligativitate, pentru a economisi resurse care apoi să fie folosite pentru reducerea diferențelor dintre pensiile mai vechi și cele noi.

„Astăzi am verificat la Ministerul Apărării dintre cei care ar fi îndeplinit toate condițiile să se pensioneze, 75% au decis să nu plece la pensie chiar dacă ar fi putut, fără să primească nimic în plus (…) Dacă oamenii primesc 10% în plus după ce îndeplinesc vârsta de pensionare și decid să rămână în activitate, cred că vor rămâne”, a spus Miruță.

El a adăugat că legea în vigoare stabilește că vârsta standard de pensionare va ajunge la 65 de ani în 2035 și că orice modificare va fi aplicată doar dacă persoanele aleg să se pensioneze conform noilor reguli.

Miruță a fost întrebat și ce a vrut să spună premierul Ilie Bolojan care a zis la un moment dat că „după pensiile magistraților trebuie rezolvată și problema pensiilor militarilor”.

„Este o discuție pe care o purtăm în aceste zile”, a explicat ministrul Apărării. „Este un grup de lucru la Ministerul Afacerilor Interne cu oameni din MAI, din MApN, din SPP, din SRI, toți oamenii din acest sistem. Să vedem cum ar arăta aceste scenarii de modificare a pragului. Adică poate nu stai până în 2035 să se ducă vârsta la 65 de ani. Poate că o vei face în 2030. Vedem dacă asta generează niște bani prin care să-i stimulăm pe oameni să nu aleagă să se pensioneze. Dar indiferent de scenariu, dacă va fi aplicat sau nu, că deocamdată suntem doar în analize, oamenii nu vor fi forțați dacă îndeplinesc astăzi vârsta de pensionare și legea s-ar fi modificat săptămâna viitoare să li se aplice noua lege. Li se aplică legea care era existentă când ei au ales să nu se pensioneaze”.

2000 de militari voluntari vor fi prinși în bugetul pe 2026

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus că în buget va exista finanțare pentru 2.000 de militari voluntari.

„Este în primul an, facem un test să vedem care este atractibilitatea, ce învățăm din interacțiunea asta. Armata nu mai are sistemul ăsta de foarte mulți ani. Practic, acum este pentru prima oară când niște oameni fac o instrucție timp de patru luni de zile, primesc casă, primesc masă, primesc la finalul zilei 27.000 de lei brut, după aceste patru luni de zile și încă un aspect: primesc oportunitatea să-și continue cariera militară direct după cele patru luni. Eu cred că va exista un interes. Și sunt preocupat să facem loc, și dacă nu primim banii ăștia de la Guvern, din alte mișcări pe care le facem în interiorul bugetului Ministerului Apărării. E mult de eficientizat”, a spus ministrul Radu Miruță, la Digi 24.

Întrebat dacă numărul va crește în viitor, Miruță a spus că „2.000 – 3.000 – 4.000, vedem ce învățăm. Așa, ușurel, ușurel”.

„E un populism foarte mare să spune, nu știu, vrem să dăm pensionarilor 800 de lei, vrem să angajăm încă 10.000 de militari, vrem să cumpărăm avioane supersonice. E foarte simplu să spui. Eu cred că românii s-au săturat de asta. Mie mi se par un politician onest care găsește o soluție pentru bani”, a spus ministrul Apărării.

Legea privind introducerea serviciului militar voluntar are ca obiectiv întinerirea și consolidarea rezervei Armatei României, în contextul în care actuala rezervă este formată în mare parte din persoane care au făcut armata înainte de suspendarea stagiului militar obligatoriu, în 2007.

 

Judecătorul Dacian Dragoş, întrebat de ce nu există o decizie a CCR cu privire la legea referitoare la pensiile magistraţilor: Este o lege mai greu de analizat, din multe perspective / Societatea se reflectă şi în CCR / Un impas care se va depăşi în curând 

Judecătorul CCR Dacian Dragoş afirmă că nu a fost luată încă o decizie cu privire la legea referitoare la pensiile magistraţilor, deşi sesizarea se află pe masa judecătorilor constituţionali din luna octombrie, pentru că ”este o lege mai greu de analizat, din multe perspective”. El crede, totuşi, că acest impas va fi depăşit în curând.

Judecătorul CCR Dacian Dragoş a vorbit, joi seară, la Antena 3, despre sesizarea care vizează legea referitoare la pensile magistraţilor şi care este pe masa judecătorilor constituţional de câteva luni deja.

Întrebat de ce nu există încă o decizie cu privire la această lege, Dacian Dragoş a afirmat: ”Este o lege mai greu de analizat, din multe perspective. Dar ea este încă în analiză la Curtea Constituţională, de aceea mă voi limita să spun că şi colegii mei chiar i-am văzut că acţionează cu bună credinţă şi din perspectiva propriei conştiinţe. Sigur că există păreri diferite cu privire la această lege şi în societate şi în cadrul magistraturii, cum spuneaţi. Aceste lucruri se reflectă şi în Curtea Constituţională. Sunt lucruri care probabil se blochează din această perspectivă”.

România pierde 231 de milioane din PNRR după ce CCR nu a luat o decizie cu privire la reforma pensiilor magistraților. Dragoș Pîslaru: „În acest moment sunt considerați pierduți de către Comisia Europeană”

Magistratul crede că ”acest impas se va depăşi în curând”.  ”Chestiunile astea – că se discută şi de modificarea legii şi aşa mai departe – nu cred că pentru fiecare impas din acestea trebuie modificată legea, pentru că atunci nu mai avem stat de drept şi modificăm legile de fiecare dată numai că să rezolvăm nişte chichiţe din astea mici care mai pot să apară din când în când”, a mai declarat magistratul.

Potrivit acestuia, Curtea Constituţională ”este funcţională şi poate să să îşi facă treaba”. ”Sigur, unele legi sunt mai greu de trecut, altele mai uşor de trecut. Are o activitate extrem de intensă Curtea Constituţională, pentru că, pe lângă legile acestea care vin înainte de promulgare, avem foarte multe excepţii de neconstituţionalitate din spate, până de prin anii 2021 chiar de rezolvat, aşa că nu este aceasta singura activitate”, a mai afirmat magistratul.

Proiectul pensiilor scandaloase din sistem, stopat în Parlament. Ar fi primit între 6.000 și 18.000 de lei

Când i s-a atras atenţia că societatea are o singură părere despre pensiile speciale şi anume că acestea trebuie să dispără, Dacian Dragoş a afirmat din nou: ”Este o decizie grea, fiecare judecător e cu conştiinţa proprie şi cu propriile principii pe care şi le aplică în operaţionalizarea acestor analize pe legile care vin în faţa Curţii şi efectiv este o lege dificilă, unde nu a existat o până la urmă o decizie luată şi datorită faptului că s-au mai analizat documente şi aşa mai departe, dar nu vreau să spun mai multe din cauza faptului că e încă în lucru c să spunem aşa. Dar eu chiar cred că în curând vom avea o decizie şi pe legea pensiilor”.

Întrebat cine este de vină dacă Romînia pierde bani pentrun că nu a rezolvat acest jalon din PNRR, Dacian Dragoş a declarat: ”Toţi suntem de vină. România este de vină, de la decidenţii politici până la (…) şi sigur şi instituţiile, pentru că nu putem acuza numai Curtea Constituţională de aceste lucruri şi să punem pe Curtea Constituţională pentru că ştiţi că asta cu legile pe partea de pensii se discută de multă vreme şi reformele au stagnat şi s-au împotmolit încă înainte de a fi această ultimă formă a legii (…) Nu este căderea mea să spun cine este devină”.

Curtea Constituţională a României a amânat pentru a patra oară pronunţarea în cazul obiecţiilor de neconstituţionalitate a Legii privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, stabilind un nou termen pentru 11 februarie.