Potrivit ultimului sondaj realizat de INSCOP Research pentru Barometrul Informat.ro, românii încep să aibă din ce în ce mai puțină încredere în instituția președinției, semn că Nicușor Dan îi face să își piardă orice siguranță.
În timp ce președintele ar trebui să fie reprezentantul poporului, omul în care românii să își pună sprijinul, se pare că numai 27.9% dintre aceștia mai au încredere în instituția președinției, față de 34.8% în iulie 2025, atunci când el preluase mandatul.

Sursă foto: informat.ro
Dacă estimăm, procentual, numărul votanților lui Nicușor Dan din turul al doilea al alegerilor prezidențiale față de numărul total al alegătorilor înscriși pe listele permanente, obținem 34%, exact procentul persoanelor ce aveau încredere în președinție în vara lui 2025, însă aceasta este o simplă ipoteză.
Analiza datelor socio-demografice arată că profilul celor care declară că au o încredere ridicată în Președinție se suprapune în mare parte cu electoratul care l-a susținut cel mai mult pe Nicușor Dan să ajungă la Cotroceni: votanți USR și PNL, tineri sub 30 de ani, persoane cu educație superioară și locuitori ai Bucureștiului.
În schimb, neîncrederea se concentrează în rândul votanților PSD și ai AUR, al persoanelor de peste 45 de ani, al celor cu educație primară și al locuitorilor din urbanul mic și mediul rural.
Acest lucru ne arată că încrederea în instituția prezidențială este strâns legată de persoana care ocupă funcția de la Cotroceni, ceea ce arată polarizarea politică din ce în ce mai accentuată.
Președinția ar trebui să funcționeze ca o instituție deasupra partidelor, iar rolul președintelui de arbitru și mediator este esențial în democrație.
Cu toate acestea, încrederea scăzută în președinție arată diviziunile dintre bazinele electorale, astfel că instituția condusă de Nicușor Dan nu este ceea ce ar trebui să fie, un factor de coeziune, ci un spațiu de confruntare.
Metodologie: Datele ediției a VII-a a BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.