Consultările privind noua lege a salarizării pentru profesori și învățători ar urma să înceapă în martie. Bolojan: Norma de 20 de ore la clasă pe săptămână, care este astăzi în România, este la nivelul minim european

Discuțiile privind noua lege a salarizării în Educație ar urma să înceapă în martie 2026, a anunțat liderul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Marius Nistor, după o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan.

Nistor amintește că legea trebuie finalizată până la începutul verii, fiind un jalon asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Referitor la noua lege a salarizării, răspunsul primit a fost acela că, începând cu luna martie a.c., vor începe consultările cu partenerii sociali, asta pentru că până la începutul verii trebuie să fie finalizată, fiind o condiție impusă prin PNRR”, a transmis Marius Nistor, citat de Edupedu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și: Clasa pregătitoare 2026-2027. Începe nebunia luptei pe locurile la şcoli bune. Care este calendarul admiterii copiilor DOCUMENT

Alte articole

Florin Manole, la preluarea ministerului: Legea salarizării unitare trebuie adoptată în 2027. Ce spune de pensii şi majorarea salariului minim

Bolojan, atac dur la social-democrați: ”Să se întrebe când nu au fost băuți: când nu au votat legea salarizării în august sau când propun acum să votăm”

Legea salarizării unitare, unul dintre jaloanele importante din PNRR, este așteptată încă din 2023, dar a fost amânată în repetate rânduri. Cea mai recentă estimare publică pe acest subiect a fost anunțată în 15 iulie 2025, când președintele Nicușor Dan a declarat, într-un mesaj publicat pe TikTok, că actul normativ ar urma să fie gata în termen de „un an – un an și jumătate”.

Citește și: Daniel David, previziuni sumbre după demisie. România riscă să devină o „societate eșuată în obscurantism”. Ce arată rapoartele UNICEF

„Este o necesitate. Probabil că va dura un an – un an și jumătate până să o avem”, afirma acesta, explicând că actuala lege a salarizării a fost modificată succesiv prin derogări și sporuri: „Oameni care lucrează același lucru au salarii diferite, ceea ce nu este echitabil”.

Bolojan: Norma de 20 de ore la clasă pe săptămână, care este astăzi în România, este la nivelul minim european

Norma de 20 de ore la clasă pe săptămână, care este astăzi în România, este o normă la nivelul minim european, iar în acest an trebuie să stabilizăm învățământul și să lucrăm în câteva zone în care să creștem calitatea sa, a declarat prim-ministrul Ilie Bolojan.

El răspuns astfel întrebat despre faptul că profesorii solicită revenirea la norma de 18 ore la clasă pe săptămână, altfel avertizând cu greva generală.

”Da, din punctul meu de vedere, acest lucru nu este posibil. Norma de 20 de ore, care este astăzi în România, este o normă la nivelul minim european. În Germania norma de predare este de 24 de ore. Și trebuie să fim realiști când generăm niște așteptări. Acea măsură a fost o măsură de corecție generală. Ceea ce trebuie să facem în acest an este să stabilizăm învățământul, să le alocăm toate resursele care sunt necesare. Și știind că nu putem crește bugetele în mod substanțial de la un an în altul, aceasta este realitatea, indiferent ce guvern va veni și indiferent ce coaliție va fi, pentru că avem niște constrângeri, să lucrăm în câteva zone în care să creștem calitatea învățământului”, a declarat Ilie Bolojan, luni seară, la Digi 24.

El a explicat că învățământul nu înseamnă doar resurse financiare.

”Înseamnă că ai resursele financiare pe care le poate pune țara asta la dispoziție, dar trebuie să fie văzut cum le folosim aceste resurse, să nu fie doar o zonă de cheltuieli, să însemne și o creștere a calității în învățământ, să însemne și o adaptare învățământului românesc la realitatea economică, să însemne și o calitate mai bună a profesorilor, o trasabilitate a absolvenților”, a afirmat Bolojan.

El a adăugat că se pot lua în calcul anul acesta bonusuri de performanță pentru universități.

”Gândiți-vă că este anormal să finanțezi, de exemplu, o facultate cu aceeași sumă dacă absolvenții ei nu lucrează niciunul în domeniul pe care l-au absolvit, față de o facultate la care, nu știu, 90% dintre ei lucrează în domeniul respectiv. Înseamnă că cea care lucrează trebuie să beneficieze nu doar de o sumă per capita, ci și de un bonus de performanță. Și asta putem să facem anul acesta”, a mai spus premierul.