Decizia CCR privind pensiile magistraților este în aer. Un judecător al Curții Constituționale și-a luat concendiu paternal

Decizia privind pensiile magistraților s-ar putea amâna după ce un judecător al Curții Constituționale a decis să intre în concendiu. Potrivit unor surse de la CCR, judecătorul Gheorghe Stan, unul dintre judecătorii care se opune reformei și care a părăsit sala la finalul anului trecut pentru a nu se putea lua o decizie, a intrat acum în concediu paternal. Asta înseamnă că ar putea lipsi aproape trei săptămâni.

Potrivit legii de organizare și funcționare a CCR, instanța constituțională nu poate lua o decizie pe constituționalitatea sau nu a proiectului privind pensiile speciale pe care insistă premierul Ilie Bolojan, dacă magistratul care a participat la dezbateri nu este prezent la deliberări.

Săptămâna trecută, premierul Ilie Bolojan a transmis președintei Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, o scrisoare în care susține că România depinde de decizia CCR pentru a mai avea șanse să primească cele 231 de milioane de euro aferente jalonului privind reforma pensiilor magistraților din PNRR.

Citește și: Judecătorul trimis de președinte la CCR ar putea fi dat afară. CAB judecă anularea numirii lui Dacian Dragoș

Alte articole

Lia Savonea îl acuză pe Ilie Bolojan că pune presiune pe CCR: Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare

Judecătorul CCR Dacian Dragoș nu înțelege motivul pentru care se cere revocarea sa: „Poate este o lovitură care se vrea să dea celui care m-a numit în funcţie”. Cum a fost desemnat de Nicușor Dan: „Nu am depus CV-ul, a fost alegerea președintelui”

Magistratura a considerat scrisoarea premierului Bolojan asupra CCR ca pe o formă de presiune.

„Curtea Constituţională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale şi nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului. Singurul său rol este acela de a garanta supremaţia Constituţiei, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară. (…)

Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influenţare a unei instanţe constituţionale riscă să aducă prejudicii grave credibilităţii instituţiilor statului şi încrederii publice în funcţionarea democratică a acestuia.

Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorităţi nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituţiei nu poate fi condiţionată de considerente financiare”, susține Curtea Supremă care a avertizat Guvernul, „orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerinţă în activitatea autorităţilor jurisdicţionale”.