Concedieri masive la Heineken: 6.000 de angajați vor rămâne fără locuri de muncă, din cauza „condiţiilor de piaţă dificile”

Heineken, al doilea producător de bere din lume, a anunţat miercuri că va concedia până la 6.000 de angajaţi, deoarece se confruntă cu „condiţii de piaţă dificile”, în contextul scăderii vânzărilor, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Compania olandeză a precizat că „va accelera productivitatea pe scară largă pentru a face economii, reducând 5.000 – 6.000 de funcţii în următorii doi ani”. Pe plan global Heineken are aproximativ 87.000 de angajaţi.

Rezultatele, care au semnalat „condițiile de piață moderate” actuale, au arătat că volumul vânzărilor de băuturi Heineken a crescut cu 2,7%, iar volumul vânzărilor de băuturi la nivel global a crescut cu 1,9%, conform The Drinks Business.

Cifrele au reflectat, de asemenea, o creștere a veniturilor nete cu 1,6%, iar a veniturilor nete pe hectolitru cu 3,8%.

Alte articole

Ilie Bolojan anunţă concedieri masive de Paşte: „Ar trebui să avem o reducere de 13.000 – 14.000 de posturi, posturi ocupate efectiv”

Val de concedieri la Epic Games! 1.000 de angajați urmează să fie dați afară: „Firma cheltuiește mult mai mulți bani decât încasează”

Traderii au salutat informaţiile, acţiunile Heineken au crescut cu aproximativ 3% în deschiderea Bursei de la Amsterdam. „Rămânem prudenţi în privinţa aşteptărilor noastre pe termen scurt în privind condiţiilor de pe piaţa berii”, a afimat directorul general Dolf van den Brink. Acesta anunţase luna trecută că va demisiona în 31 mai, după aproape şase ani la conducerea companiei. El le-a spus miercuri jurnaliştilor că pleacă având „sentimente contradictorii”, după ce a menţionat că condus Heineken „în perioade turbulente din punct de vedere economic şi politic”.

S-au ieftinit cartofii și carnea de porc. Prețurile de la rafturi au ajuns mai mici ca niciodată. Ce spun producătorii

„În următoarele luni, prioritatea mea va fi să las Heineken în cea mai puternică poziţie posibilă”, a declarat şeful companiei.

În octombrie, firma anunţase că va reduce sau va redistribui 400 de locuri de muncă, ca parte a reorganizării sediului din Amsterdam, pentru a profita de noile tehnologii.

Şefii nu au precizat unde va fi cea mai mare parte a concedierilor, dar directorul financiar Harold van den Broek a indicat că vor fi în Europa.

„Europa este o parte importantă a afacerii noastre. Şi vedem din rezultatele financiare că este extrem de dificil să obţii venituri importante aici”, le-a spus el jurnaliştilor. Acesta a adăugat. „Deci ne concentrăm pe multe iniţiative pentru a consolida afacerea noastră din Europa, dar nu exclusiv”.

Anul trecut, volumele de bere vândute pe plan mondial de Heineken au scăzut cu 2,4%, după un declin de 2,8% în trimestrul patru din 2025. În Europa scăderea a fost de 4,1%, în America de Nord şi America de Sud, de 3,5%.

Veniturile total anuale ale Heineken s-au situat anul trecut la 34,4 miliarde de euro, comparativ cu 36 miliarde de euro în 2024.

Profitul net a fost de 2,7 miliarde de euro, reprezentând un avans anual de 4,9% când sunt excluse fluctuaţiile cursului de schimb, a informat compania.

În 2026, Heineken se aşteaptă la o creştere a profitului operaţional organic de 2% – 6%, după ce anul trecut a înregistrat un avans de 4,4%, la 4,4 miliarde de euro.

Heineken învinge ANAF în România

Echipa de avocați a asistat Heineken România SA în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, obținând respingerea recursului formulat de către ANAF împotriva sentinței Curții de Apel București.

Au fost astfel anulate acte administrativ fiscale care au impus la plată aproximativ 7,2 milioane de euro ca urmare a recalificării discount-urilor oferite de Heineken România SA distribuitorilor acesteia ca reprezentând o remunerare pentru prestare de servicii.

Elementul principal al dosarului este reprezentat de interpretarea eronată dată de ANAF (Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili) discount-ului oferit de către contribuabil clienților săi, ce dețineau calitatea de distribuitori, ca reprezentând, în fapt, remunerarea unor prestări de servicii efectuate de către aceștia în favoarea contribuabilului.

În vederea stabilirii unui TVA suplimentar aferent discounturilor acordate, inspectorii fiscali au considerat că respectivele discounturi erau în fapt remunerarea unor servicii prestate de distribuitori. În realitate prețul acestor servicii era vădit superior valorii pretinselor servicii remunerate (însă ca discounturi erau perfect justificate), iar valoarea discounturilor era la dispoziția contribuabilului, acesta putând modifica unilateral valoarea lor (ceea ce nu se justifică în cazul unor servicii, dacă ar fi fost agreate ca atare).

Mai mult, inspectorii ANAF nu au avut o abordare unitară cu privire la același tip de tranzacții, în sensul că au recalificat discounturile (care nu ar fi dat dreptul la colectarea TVA) la un contribuabil, stabilind sume de plată suplimentare pentru bugetul de stat aferente unor pretinse prestări de servicii, deși, pe aceleași tranzacții, la partenerii contractuali (distribuitorii), o altă echipă de control fiscal a acceptat discounturile fără a le recalifica în servicii.

În acest sens, prin respingerea recursului formulat de către ANAF, Înalta Curte de Casație și Justiție a validat susținerile avocaților, precum și hotărârea Curții de Apel București prin care s-a reținut în principal faptul că:

• dispozițiile art. 6 alin. (1) C.proc.fisc. impuneau o abordare unitară asupra calificării fiscale și juridice a tranzacției analizate, aceasta neputând să aibă două calificări în funcție de partea la tranzacție;
  din punct de vedere juridic nu se putea vorbi despre „remunerarea” unor prestări de servicii câtă vreme contribuabilul avea un drept de stabilire și modificare unilaterală a discount-urilor oferite distribuitorilor, în cazul unei prestări de servicii beneficiarul nu poate stabili singur prețul acestora;

Pretinsa „remunerație” nu poate reprezenta un preț real și serios al pretinselor servicii câtă vreme cuantumul sumelor plătite ca și discount sunt vădit disproporționate față de valoarea pretinselor servicii.
În consecință, Instanța Supremă a decis că instanța de fond a sancționat actele administrative emise de către ANAF și a dispus păstrarea calificării juridice și fiscale a discount-urilor oferite de către Heineken România SA.

Concedieri masive, numai într-un singur domeniu au fost disponibilizaţi 50.000 de angajaţi

Heineken este compania producătoare de bere cu cea mai extinsă prezență din lume. Este principalul dezvoltator și marketer de mărci de bere și cidru premium și fără alcool.

Grupul are un portofoliu de peste 300 de mărci de bere și cidru internaționale, regionale, locale și de specialitate.  În România, Heineken este prezentă din 2003, unde deține trei fabrici, la Craiova, Ungheni și Miercurea Ciuc. Compania are 1.100 de angajați în România.

Gigantul olandez al berii a evidențiat cum în peste 60% din piețele sale, inclusiv peste 80% din piețele sale prioritare de creștere, câștiga sau își menținea cota de piață.

În plus, cheltuielile de marketing și vânzări au crescut la 9,9% din venitul net.

În ciuda provocărilor, afacerea a înregistrat „economii brute de peste 500 de milioane de euro, cu un flux crescut de profit”.

Datele arată că „profitul operațional a crescut cu 4,4%, iar marja profitului operațional a crescut cu 41 de puncte de bază, ajungând la 15,2%”.

Ca parte a implementării strategiei sale EverGreen 2030, compania intenționează să „crească investițiile în creștere axată pe mărci globale, inovare mai rapidă și execuție mai precisă”.

De asemenea, va începe „integrarea afacerilor cu băuturi și retail FIFCO în America Centrală”, o mișcare „despre care se așteaptă să crească imediat profitul prin acțiune”.

Prin urmare, compania producătoare de bere „anticipează” că „profitul operațional pentru întregul an 2026 va crește între 2% și 6%”.

Heineken operează trei fabrici în România – în Craiova, Miercurea Ciuc și Ungheni – și are peste 1.000 de angajați. Compania este unul dintre principalii producători de bere din țară, cu 98% din berea produsă de Heineken România fiind destinată consumatorilor din țară. 88% din materiile prime sunt de origine locală.

În 2024, cifra de afaceri a Heineken România a depășit 1,6 miliarde lei, iar compania a contribuit cu 99,8 milioane euro la bugetul de stat, prin taxe și impozite.

Heineken România este, de asemenea, unul dintre fondatorii Sistemului de Garanție-Returnare, cel mai amplu proiect de economie circulară din România.