EXCLUSIV PUTERILE STATULUI Comisar-șef Alexandru Leuțu, despre campania de prevenire și combatere a infracțiunilor în școli, desfășurată de Poliția Română: „Prin această campanie avem în vedere asigurarea unui climat de siguranță în mediul școlar”

În anul școlar 2025-2026, Poliția Română a lansat campania „Scoate violența școlară din anonimat„, care urmărește combaterea bullying-ului, a violenței fizice și verbale și a consumului de droguri. În campanie sunt implicați elevii, părinții și cadrele didactice în sesiuni de prevenție, workshop-uri și conștientizare.

Despre activitățile din cadrul acestei campanii desfășurate de Poliția Română în instituțiile de învățământ a vorbit comisar-șef Alexandru Leuțu, şeful Serviciului Siguranţă Şcolară din IGPR, în emisiunea Puterile Statului, moderată de jurnalista Laura Duță.

„Odată cu debutul anului școlar, 2025-2026, din septembrie, am lansat un proiect care este o continuare a campaniei noastre „Tăcerea-i tot violență, vocea ta e soluție”, care a demarat încă din 2024, care se numește „Scoate violența școlară din anonimat”. Practic, continuăm demersurile noastre de conștientizare la nivel de comunitate, la nivel de societate, cu privire la necesitatea asigurării unui climat de siguranță în mediul școlar, pentru reducerea victimizării minorilor, pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor în mediul școlar de către acestea, dar și pentru încurajarea spiritului civic de a semnala aceste situații când suntem martorii lor.

Dacă anul trecut ne-am adresat martorilor unor astfel de situații, anul acesta mergem către cei care sunt victime ale infracțiunilor de violență, dacă vorbim despre infracțiuni, sau evenimentelor care implică acte de violență fizică sau psihologică în mediul școlar sau, cum este cunoscut, bullying.

Alte articole

EXCLUSIV – Alexandru Popa, specialist în Direcția Poliției Rutiere, al Puterile Statului: Principala cauză a accidentelor este traversarea neregulamentară. Oamenii trebuie să conștientizeze riscul la care se expun

EXCLUSIV PUTERILE STATULUI Comisarul-șef Daniel Radu face bilanțul pe 2025 al acțiunilor Poliției Române: „Au fost depistate persoane urmărite, au fost destructurate grupări infracționale. Au existat rezultate concrete în domeniul energiei, al subvențiilor de la stat, al evaziunii fiscale și al contrabandei”

Citeste si EXCLUSIV PUTERILE STATULUI Comisarul-șef Daniel Radu face bilanțul pe 2025 al acțiunilor Poliției Române: „Au fost depistate persoane urmărite, au fost destructurate grupări infracționale. Au existat rezultate concrete în domeniul energiei, al subvențiilor de la stat, al evaziunii fiscale și al contrabandei”

Avem creat și un vizual anul acesta împreună cu sprijinul Poștei Române, în care Poșta Română pune la dispoziție niște plicuri ale acestui proiect, care pot fi puse la orice cutie poștală de către elevi sau de către părinți, depinde cine semnalează astfel de faptă, inclusiv fără menționarea expeditorului pe acel plic, adică sub formă anonimă, care poate să ajungă printr-o simplă bifă, printr-un singur checkpoint pe acel plic, către structura de poliție din județul din care face parte, unde este arondată unitatea de învățământ, sau dacă vrea să împărtășească cu ce se confruntă, poate unui părinte care nu este aproape, care este plecat în străinătate sau se află într-o altă localitate, bunicilor sau unui membru al familiei, o persoană de încredere căruia se poată să împărtășească evenimentul prin care trece, tocmai pentru a ajunge la cunoștința unui adult responsabil din viața lui, care să poată să semnaleze autoritățile competente„, a explicat comisar-șef Alexandru Leuțu în debutul emisiunii menționate.

Important acest proiect, dar cum vor fi distribuite aceste plicuri? Prin școli? Le trimiteți la anumite adrese?

Aceste plicuri vor ajunge în unitățile de învățământ prin intermediul colegilor de la Siguranță Școlară, cu implicarea și a consiliilor locale ale elevilor, precum și a consiliilor școlare de la nivelul unităților de învățământ.

De altfel, acest demers al nostru vine, să spunem, ca o completare a instrumentelor pe care le-am pus la dispoziție de a semnala aceste fapte, încă un instrument în plus, fără să excludem unul, doi când vorbim despre situații care se petrec în momentul respectiv, incidente care implică, de exemplu, integritatea fizică sau psihică a unei persoane și care necesită intervenția de urgență a instituțiilor.

„Violența școlară trebuie scoasă din școală” – este un mesaj foarte clar transmis de către Poliția Română. Siguranța școlară, iată pe care o conduceți dumneavoastră, o structură care stă în școlile din România. E important să audă victimele abuzului fizic, psihic, de orice fel, din școli, părinții, profesorii, oricine.

Avem aici linia de consiliere psihologică gratuită: 0374 078 078. Ziceați dumneavoastră în acest mesaj, în scrisoarea pe care ați transmis-o, să spunem așa, publică, scrie autorităților despre violența din școli, cazuri grave de elevi bătuți în școală, ce s-a întâmplat în ultima perioadă, contactul pe care îl aveți în clase cu elevii, cu profesorii, cu părinții, cu tot ce auziți. Ce se întâmplă acolo, pentru că îmi spuneați că și cei care abuzează sunt victim și, nu de puține ori, și au nevoie de ajutor.

Noi nu trebuie să uităm că și de o parte și de alta, când vorbim despre agresiunile între elevi, avem un copil. Și acesta, sub o formă sau alta, beneficiază de protecția statului român, de legile care sunt aplicabile pentru protecția copilului. Pe de altă parte, astfel de evenimente produc traume și de o parte, și de alta.

Dacă vorbim despre săvârșirea unor infracțiuni, din fericire, numărul acestora a scăzut considerabil în anul școlar 2004-2025, comparativ cu anul școlar anterior cu 27% la nivel național. Inclusiv cazurile de bullying am înregistrat o scădere de 36%.

Dacă vorbim despre infracțiuni, trauma este prezentă și la cel care o săvârșește, pentru că trece printr-un proces juridic, de multe ori s-a dispus măsura reținirii pentru persoanele care au împlinit 14 ani în situațiile foarte grave, avem un control judiciar dispus față de unii copii, deci trece printr-o experiență care s-ar putea să îl marcheze oarecum pe viitor.

Ce se află în cuprinsul acelor ghiduri? Unde ajung ele?

Aș face o revenire la numărul de telefon, la linia de consiliere psihologică gratuită pusă la dispoziție cu sprijinul partenerului pe care noi l-avem de câțiva ani, cei de la asociația Happy Minds. Practic, în spatele acestui număr de telefon se află o echipă de psihologi puși la dispoziție în mod voluntar de către cei de la Happy Minds, care preiau apeluri ale copiilor, ale părinților, dar chiar și ale cadrelor didactice care se află într-o situație critică și nu știu cum să gestioneze clasa la nivel de unitate de învățământ o astfel de situație.

Am avut și situații în care bunici au sunat pentru nepoții lor, pentru că nepoții lor sufereau agresiune la unitatea de învățământ și nu aveau curajul să le spună părinților. De aceea, eu cred că e foarte important să folosim astfel de instrumente în cazul în care avem nevoie de ele.

De altfel, parteneriatul dintre Poliția Română prin Instructurile de Siguranță Școlară și Societatea Civilă a generat și aceste ghiduri. Sunt făcute cu Fundația NeurAtipic, cu care noi avem un protocol de colaborare. Primul este Eroul din clasă. Este un ghid de prevenire și gestionare a situațiilor de bullying, adresat elevilor, în care, pe lângă partea de prevenire, care ne îndrumă cum să evităm astfel de situații, ne învață și cum să gestionăm situații care pot apărea între noi și colegii noștri, între elevi, între colegi, și cum să nu ajungem în situații mai delicate.

Pe de altă parte, ca să avem o paletă completă, am realizat un ghid și pentru părinți, se numește Ce poți face, tot la fel pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de bullying, în care părinții pot găsi îndrumare de specialitate.

Citeste si EXCLUSIV PUTERILE STATULUI Judecătorul Tiberiu Obrocea, reacție după materialul Recorder: „Trebuie făcută o demarcație clară între criticile constructive și cele care afectează independența Justiției: acuze aduse magistraților, atacuri la persoană sau încercări de influențare a soluționării unor dosare”

De menționat că aceste ghiduri le-am făcut cu specialiști în domeniu, doctori psihiatri, psihologi, care ne-au ajutat în crearea acestor informații și punerea lor într-o astfel de formă, zicem noi, ușor de citit și de pus în practică.

Al treilea ghid este dedicat profesorilor, cadrelor didactice, Cum să oprești bullying-ul să schimbi destine. Pentru profesori, poate fi un îndrumar destul de eficient. Și ca să închidem paleta de îndrumare, avem și Misiune anti-bullying, care este un ghid de prevenire și gestionare a situațiilor de bullying, adresat de instituțiilor personalului care are atribuții pe linie de siguranță școlară, inclusiv polițiștilor de siguranță școlară, dar și colegilor mei de la ordine publică care ajung la evenimente.

Mergem să le prezentăm în clasă, pe de o parte. Pe de altă parte, aceste ghiduri sunt puse pe site-ul siguranțașcolară.ro, dar și pe site-ul fundației Neuroatipic. De acolo pot fi descărcate de oricine, fie că vorbim pentru cel de părinți, profesori, dar și pentru elevi și le recomand ca aceste instrumente pe care noi le-am gândit să fie accesate, să fie studiate, să spunem așa, pentru că vor regăsi informații destul de importante în ele.

Avem încă violență, domnule comisar șef, și vreau să dezbat cu dumneavoastră acest lucru. Faceți parte dintre polițiștii care mergeți în școli. Cred că știți cel mai bine, pentru că ați mers în foarte multe școli, școli din zone mai defavorizate, zone, să zicem, din orașe, zone de la sat și aveți deja idee despre ceea ce se întâmplă în școli. Cum s-a schimbat gândirea copilului în ziua de astăzi? Afectează sau nu rețelele sociale? Ce înseamnă acest fenomen al bullying-ului? În mod clar s-a schimbat de-a lungul anilor cu tot ce s-a întâmplat. Există foarte multe provocări.

Aș vrea să ne oprim un pic la ceea ce s-a întâmplat de curând. Cazul crimei din Timiș, între minori. Știți foarte bine, a început o avalanșă și chiar se discută acum în cadrul Ministerului Justiției, tot așa cu parteneri. Ce facem, scădem vârsta pentru care un copil poate să răspundă în fața legii? Dădeau exemplu Marea Britanie, înțeleg că sunt 10 ani acolo. În fine, sunt și alte state cu vârsta mult mai mică.

Când ați văzut acest caz dumneavoastră, care vă ocupați, care știu că sunteți și profesionali, dar și cu sufletul alături de ceea ce se întâmplă în școli, când ați văzut atrocitatea acelui caz, știți că eu m-am gândit de ce au făcut chestiunea cei trei, au avut în plan, a fost premeditat, ulterior au vrut să șteargă urmele, adică o minte de copil, de adolescent nu este ca o minte de adult. Ce i-a provocat pentru așa o atrocitate?

Din punct de vedere personal și profesional în egală măsură, constituie un eveniment absolut tragic și regretabil în egală măsură, mai ales că, din informațiile care au fost prezentate și în spațiul public, a existat oarecare premeditare în acest eveniment.

Pe de altă parte, la fel de alarmant și o situație care să te pună pe gânduri este că cei implicați în acest eveniment erau prieteni împreună, chiar cel care a fost omorât era liderul grupului respectiv. E greu de stabilit niște repere care să ne conducă în ceea ce au gândit ei.

Dumneavoastră, fiind directorul Siguranței Școlare, sunt sigură că ați văzut și ați auzit atâtea lucruri despre ceea ce se întâmplă în mediul școlar, dar mă rog și acasă și așa mai departe, pentru că mergeți cu prevenția și cu ajutorul acestor elevi cu probleme și cei care sunt victime, și cei care abuzează într-un fel sau altul mai departe: stați de vorbă cu profesorul, stați de vorbă și cu părinții, și cu ei, încercați să fie bine pentru oamenilor, pentru că sunt copii până la urmă.

Ce poate să ducă la o astfel de atrocitate? Situația aceea s-a repetat ceva de bullying, ceea ce dumneavoastră încercați mai mult să scădeți procentul acestui fenomen al violenței în școlă, când spuneți că cifrele sunt îmbucurătoare. Și eu sunt sigură că sunt din moment ce merge poliția cu psihologii și cu cei care povestesc ce înseamnă traficul de droguri, consumul de droguri. Foarte mult contează faptul că mergeți acolo în școli. Cât de rău este acest fenomen al violenței psihice, fizice?

Cum vă spuneam mai devreme, din punct de vedere statistic, cunoaștem o scădere inclusiv din perspectiva faptelor penale înregistrate, cum spuneam, 27% este scăderea comparativ cu anul școlar anterior, inclusiv în ceea ce privește faptele de bullying cu 36%. Chiar dacă sunt niște repere îmbucurătoare și optimiste, asta nu înseamnă că nu vine și cu o responsabilizare din partea noastră.

Citeste si EXCLUSIV PUTERILE STATULUI Comisar-șef Casandra Nițulescu, dezvăluiri din interiorul „Beciului Domnesc”: „Climatul în centrele de arestare preventivă s-a ponderat. Avem o mulțime de activități care îi ajută psihic pe deținuți să depășească această perioadă”

Pe de altă parte, trebuie să privim și în contextul în care, în ultimii cel puțin doi ani, Poliția Română, prin toate acțiunile pe care le-a avut, a încurajat semnalarea acestor fapte. A mers în unitățile de învățământ cu activități și numai în anul trecut școlar am avut undeva peste 96.000 de activități, având ca beneficiari undeva peste 3 milioane de elevi, tocmai în a încuraja semnalarea și inclusiv pe demersul pe care l-am amintit mai devreme de anul acesta, facem acest lucru, îi încurajăm să semnaleze.

Eu cred că este foarte important ca fiecare dintre noi să înțeleagă că, dacă nu ajungem să stopăm anumite comportamente din fașă, să le spunem așa, de timpuriu, s-ar putea să ajungem la evenimente regretabile.

Cum ajung copiii să devină atât de agresivi? Și numai cazul de acolo din Timiș. Ne-a șocat pe toți, prin modul în care s-a întâmplat. Afectează mult faptul că stau în online. Sunt și anumite provocări în acest mediu online. Cum considerați: să scadă vârsta pentru a răspunde copiii în fața legii? Să restricționăm zona aceasta online-ului? Părinții să fie mai atenți? 

Violența poate să aibă mai multe cauze. Dacă vorbim, să luăm așa, una dintre ele poate fi comportamentele pe care le regăsește în mediul familial. Să nu uităm că educarea copilului în primii ani este formată în mediul familial. Dacă în mediul familial va vedea niște comportamente antisociale, violente, e foarte probabil ca prin imitație să le reproducă și el sau să devină, pe partea cealaltă, poate să devină o victimă a unei agresiuni. Pe de altă parte, să nu uităm și mediul în care se dezvoltă ca adolescenți, ca preadolescenți, anturajul în care se dezvoltă ei.

Dacă părinții nu sunt atenți la mediul în care copilul lor se dezvoltă din acest punct de vedere, există posibilitatea ca și de acolo să apară niște riscuri. Pe de altă parte, inclusiv mediul online poate constitui o sursă de informare și de creare a unui model social pe care copilulsă-l înțeleagă ca fiind normal. Dacă el are acces la mediul online, la diverse rețele sociale, la divers conținut care promovează violența ca un fapt de normalitate, va înțelege că așa trebuie să fie pentru el mediu normal.

E clar că trebuie o observație atât din partea părintelui, este primul gardian al copilului și primul care are și responsabilitatea în ceea ce privește protecția și siguranța acestuia, să fie atent la mediul în care copilului se dezvoltă, fie că vorbim de cel de acasă, fie că vorbim de mediul online, fie că vorbim de anturaj.

Eu am avut atât de multe provocări pe care le-am văzut în mediul online pe care uneori copiii le-au pus în practică din a brava pe deoparte sau de a arăta uite cât de interesant sunt eu. Repet, pentru că așa cred că au o validare în fața colectivului din care face parte, în fața prietenilor, în fața societății în general. De multe ori, aceste acte de bravură au dus la accidentări, au dus la vătămări ale celor care au fost în cazurile respective.

Pe de altă parte, am avut acele acte de bravură de a arăta superioritate în fața unui egal al tău, în sensul de a-l înjosi, de a filma colegi de clasă pe care îi înjosea sub o formă sau alta, sau îi denigra în fața celorlalți. Sunt comportamente care n-ar trebui să existe.

Noi mergem la unitățile de învățământ și le explicăm elevilor că ceea ce nu este permis în offline, în viața de zi cu zi, nu este permis nici în mediul online. Adică dacă noi comitem o infracțiune sau o contravenție în mediul online, pe care, cu culmea, o mai și filmăm, putem să avem o răspundere, fie că vorbim de una contravențională sau o răspundere penală din acest punct de vedere.

Contează mult dacă scade sau nu vârsta pentru a răspunde a unui copil? Mintea copilului este altfel. Sunt sigur că a stat de vorbă și cu cei din asociație care se ocupă de toate aceste cazuri, psihologi, și atunci e important să ne dăm seama. Contează atât de mult să scadă vârsta sau contează mai mult altceva?

În primul și în primul rând, eu consider că este importantă educația și educarea copiilor cu privire la modul în care să se raporteze la valorile sociale, la ce trebuie să cunoască despre sine și despre cei din jurul lor. Cred că pornind de la această discuție putem să mergem mai departe când vorbim despre răspundere.

Răspunderea penală în România se încadrează în media vârstei la nivel european. Până în vârsta de 14 ani, nu înseamnă că el nu are răspundere în fața unor consecințe. Există și acolo consecințe. Sunt acele măsuri de protecție specială instituită minorului, prevăzute de lege, care pot fi dispuse pentru anumite fapte. Peste vârsta de 14 ani și, bineînțeles, sublinind și că orice eveniment în care ajungem la forme destul de grave, lasă o traumă și pentru cel care săvârșește fapta, trecând printr-un anumit proces: procesul juridic, procesul prin care am văzut împreună și în spațiu public toate imaginele care au fost date de la casa bunicilor, de la școală etc.

În primul rând, Ministerul Justiției sau autoritățile au stat de vorba a invita Siguranța Școlară pentru a vedea dacă schimbă sau nu legea. A fost șocant cel mai mic dintre ei nu a fost reținut dintre criminali pentru că înțeleg că tot la vârstă se reduce acest aspect pentru care nu fuseste reținut. Era șocant să vezi tot satul mergând acolo peste părinți acasă și îl căuta pe criminal.

Mă rog, le-o fi fost și teamă și așa mai departe, cordoanele de jandarmi acolo. Ciudat să vezi în ziua de astăzi așa ceva. Foarte atroce crimă. Dar făcută tot de niște copii, cu mintea unui copil. Și acolo cu mai multe probleme. Și de acolo vedem ce se întâmplă în societate. Violența există la orice vârstă, parcă din ce în ce mai mult.

Fiecare dintre noi, adulți fiind, avem o responsabilitate față de copiii noștri, față de copiii care nu sunt din parte din familia noastră. Pe stradă, dacă mergem, suntem un model pentru copiii noștri. Dacă suntem în trafic, vorbim și vedem diverse situații care se întâmplă din perspectiva conducătorului la auto, suntem un model.

Citeste si EXCLUSIV – PUTERILE STATULUI. Judecătoarea Ana Maria Crînguș – Echert, despre pensiile magistraților: Singurul care are de pierdut este cetățeanul

Un copil care pleacă de la școală și merge către casă vede suficiente modele în societate la care se raportează. Iar dacă noi, ca adulți, nu le oferim acele modele de care ar trebui să țină cont și violența este prezentă în viața copilului, va crede că acela este modelul social la care el trebuie să se raporteze. Și responsabilitatea cade în sarcina noastră ca adulți să fim niște modele pentru copii.

Pentru criminalii care au fost arestati, spre exemplu, sau pentru cei care au fost reținuți, pentru că vârsta este mică când faci anumite chestiuni, dar răspunzi în fața legii. Spuneați că și ei trebuie să fie ajutați, și ei trebuie să fie consiliați, pentru că mintea nu este ca cea unor adulti și rămâne marcat pe viață. Cât de de importantă este prevenția și ulterior ajutorul dat?

Eu cred că prevenția ar trebui să fie pe primul loc. Și când spun despre prevenire, spun și despre educare în egală măsură. Ar trebui să meargă mână-n mână. Pentru că dacă noi nu le explicăm copiilor ce este bine, ce este rău, ce ar urma să se întâmple dacă merg pe un anumit drum, că putem să le prezentăm variantele. Poți să o iei pe aici urmează cursul firesc al vieții sau poți să alegi altă cale și uite ce consecințe vor fi.

Până la urmă, noi nu o să putem să alegem în locul nimănui. Nu putem să decidem noi în locul lor, dar putem să decidem modul în care ne comportăm față de ei, modul în care le transmitem anumite informații și anumite valori la care noi, ca și societate, achiesăm și care sunt valorile în care noi ne guvernăm viața de zi cu zi.

Dar, repet, dacă nu există o colaborare eficientă între instituția noastră, unitatea de învățământ și părinți pe partea cealaltă, degeaba merg să-l învăț la clasă cum să traverseze pe trecerea de pietoni dacă mama vine și îl ia de mână și traversează pe mijlocul străzii la 5 minute după ce i-am spus acest lucru. E un exemplu poate scos din contextul din care discutam noi, dar poate fi aplicat și aplicabil cu orice altă situație.

Toate declarațiile comisarului-șef Alexandru Leuțu le puteți urmări în interviul exclusiv acordat Laurei Duță.