Săptămâna Albă pregătește comunitatea atât din punct de vedere spiritual, cât și fizic pentru Postul Mare, care începe oficial pe 23 februarie 2026 și se va încheia în Ajunul Paștelui, la 11 aprilie. Tradițiile asociate acestei perioade reflectă importanța rânduielii bisericești și a disciplinei interioare în viața credincioșilor.
„Înaintea fiecărui mare post al bisericii, creștinii ortodocși marchează Lăsata Secului – momentul despărțirii de mâncarea „de dulce” și de obiceiurile lumești, pentru a intra într-o perioadă de curățire trupească și sufletească.
Denumirea vine din vechea expresie „a lăsa secul”, care înseamnă a renunța la hrana consistentă și la plăcerile care țin omul ancorat exclusiv în planul material, pentru a face loc unei vieți duhovnicești intense. Nu este doar o schimbare alimentară, ci un exercițiu de voință și de disciplină interioară.
În cazul Paștelui, această etapă are o rânduială aparte și începe cu Lăsata Secului de carne.”, a explicat pentru Digi24.ro preotul Dan Damaschin.
În 2026, Lăsata Secului de carne coincide cu Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, moment cu puternică încărcătură spirituală în calendarul ortodox.
„În anul 2026, Lăsata Secului de carne pentru Postul Paștelui are loc duminică, 15 februarie. Ziua coincide, în calendarul ortodox, cu Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, un moment cu profundă încărcătură spirituală, în care Evanghelia le amintește credincioșilor despre responsabilitatea faptelor lor și despre importanța milosteniei și a iubirii față de aproape.
Lăsata Secului de carne marchează ultima zi în care se mai consumă preparate de origine animală, carne și alte derivate, înainte de intrarea în perioada de pregătire pentru Postul Paștelui. Totuși, postul propriu-zis nu începe imediat, ci este precedat de o etapă de tranziție.
Dincolo de aspectul alimentar, Lăsata Secului de carne are o semnificație profund spirituală. Ea marchează trecerea de la ritmul obișnuit al vieții cotidiene la o etapă de introspecție și apropiere de Dumnezeu. Credincioșii sunt chemați nu doar să își schimbe meniul, ci și atitudinea: să se apropie prin rugăciune, pocăință, milostenie și prin participarea la Sfintele Taine, în vederea pregătirii pentru bucuria Învierii.”, a mai precizat preotul.
În tradiția satelor românești, această zi avea și o dimensiune comunitară puternică.
„În satele românești, Lăsata Secului de carne înainte de Paște era mai mult decât o simplă zi din calendar. Reprezenta un moment de pregătire spirituală și socială, o zi a comuniunii între oameni și a reflecției înainte de perioada de post. Familiile se adunau la masă pentru a consuma, pentru ultima oară, carne, iar această masă căpăta un caracter simbolic, marcând trecerea de la plăcerile materiale la disciplina postului și a rugăciunii.
Un obicei important era iertarea reciprocă. La finalul zilei, membrii comunității își cereau iertare unii altora, spunând: „Iartă-mă și Dumnezeu să te ierte.” Această practică avea rolul de a curăța sufletele, de a întări relațiile și de a pregăti oamenii pentru perioada de introspecție duhovnicească.
Tot în această zi, în unele sate, se stabileau și înțelegeri legate de viitoare nunți sau alte evenimente familiale, considerând această perioadă potrivită pentru planuri armonioase între gospodării.”, conchide preotul Damaschin.
Postul Paștelui va începe după Lăsata Secului de brânză, programată pentru 22 februarie 2026, urmând ca din 23 februarie credincioșii să intre în perioada de post propriu-zis, până la sărbătoarea Învierii.