Pericolul ascuns din carnea consumată de români. Ce conține puiul din supermarket: „Compuși chimici nedoriți”

Creșterea accelerată a puilor din fermele industriale a stârnit dezbateri în Europa, după ce Danemarca a susținut măsuri de restricționare a crșeterii păsărilor selectate pentru dezvoltare rapidă.

Un exemplu concret este hibridul comercial Ross 308, utilizat pe scară largă în industria avicolă, care poate ajunge la aproximativ două kilograme în numai 33 de zile.

Andreea Trîmbițaș, nutriționist-dietetician, explică faptul că dezvoltarea accelerată nu este, în sine, dovada administrării hormonilor sau a unor substanțe periculoase.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Selecția genetică pentru creștere rapidă, asociată cu furajarea intensivă și condițiile controlate de creștere. Nu este nevoie de administrarea hormonilor de creștere pentru a obține această performanță”, explică specialista.

Alte articole

Creștere alarmantă a infecțiilor cu transmitere sexuală în România. Europa a raportat cu 10% mai multe cazuri de sifilis, gonoree și chlamidia

Piața cărnii de porc este în declin. Prețurile au ajuns la un minim istoric, pe fondul supraproducției din UE

Puii crescuți pentru industria cărnii sunt rezultatul unor programe de selecție desfășurate de-a lungul mai multor generații. Sunt urmărite caracteristici precum dezvoltarea musculaturii, randamentul pieptului și eficiența utilizării furajelor.

„Puii comerciali nu sunt, în general, păsări obișnuite din rase tradiționale. Sunt păsări selectate genetic de-a lungul mai multor generații pentru diverse caracteristici: creștere rapidă, dezvoltare accentuată a musculaturii, randament ridicat al pieptului, conversie eficientă a furajului, atingerea rapidă a greutății.”

Citește și: Ministrul Alexandru Rogobete, nemulțumit de mâncarea pe care o primesc copiii internați la Spitalul „Grigore Alexandrescu”: „Nu arată foarte bine”. Replica managerului: „Dacă știe cineva să gătească trei mese pe zi cu 22 de lei mai bine decât se gătește aici să vină în locul meu”

Alimentația păsărilor este foarte atent calculată. Furajele conțin cantități adaptate de proteine, amnioacizi, vitamine și minerale, pentru a susține dezvoltarea rapidă.

„Nu este vorba de administrarea unui singur ingredient, ci despre o formulă nutrițională precisă, adaptată geneticii și vârstei”, precizează nutriționistul.

Ritmul de creștere are consecințe documentate asupra bunăsătrii păsărilor. Acest lucru nu însemană automat că și carnea lor este periculoasă pentru om.

„Faptul că un pui ajunge la două kilograme în 33 de zile nu demonstrează că este contaminat, că are hormoni sau că este toxic pentru consumator. Demonstrează însă că este rezultatul unui program genetic și zootehnic de selecție foarte intens, ale cărui consecințe asupra bunăstării animalelor sunt documentate.”

Ce boli putem lua din carnea de pui

Unul dintre riscurile importante pentru consumatori este contaminarea microbiologică. Carnea crudă poate conține bacterii capabile să provoace infecții, iar unele pot ajunge și pe alimente în timpul pregătirii mesei.

„Consumul de carne de pui poate fi asociat cu infecții alimentare, infecții cu bacterii rezistente la antibiotice și, în anumite condiții de preparare, expunerea la compuși chimici nedoriți”, explică specialista.

Printre infecțiile pe care le menționează specialista se numără:

• Campilobacterioza, provocată de bacterii precum Campylobacter jejuni, care poate determina diaree, dureri abdominale, febră și vărsături.
• Salmoneloza, o infecție care se poate manifesta prin diaree, febră, crampe abdominale și deshidratare.
• Toxiinfecția alimentară cu Clostridium perfringens, asociată în special cu diaree și crampe abdominale, atunci când alimentele sunt păstrate sau preparate necorespunzător.
• Listerioza, o infecție care poate avea consecințe grave în special pentru femeile însărcinate, nou-născuți și persoanele cu imunitate scăzută. Listeria nu este însă un contaminant specific sau frecvent al cărnii de pui.

Citește și: Era mai bine pe vremea lui Ceaușescu? Carnea de la bovine intoxicate ajungea pe mesele românilor, vacile erau hrănite cu paie, țăranii munceau pe 150 de lei pe lună, puii se mâncau între ei din lipsa furajelor (CNSAS)

Îmbolnăvirea nu presupune neapărat consumul unei bucăți de carne insuficient preparate. Bacteriile pot ajunge pe tocător, cuțit, mâini sau alte alimente, inclusiv pe legumele destinate unei salate.

„Contaminarea poate apărea și prin manipularea cărnii crude și contaminarea încrucișată, nu doar prin consumul cărnii insuficient preparate termic. Prepararea termică adecvată și prevenirea contaminării încrucișate reduc semnificativ riscul infecțiilor alimentare”, avertizează medicul.