Frații Ioan și Viorel Micula, aflați printre miliardarii României, dețin un ”imperiu” economic reprezentat, în primul rând, de grupul European Food and Drinks.
Relația afaceriștilor cu statul s-a deteriorat însă din pricina unor despăgubiri de 300 de milioane de euro acordate acestora, pe care autoritățile române încearcă să le recupereze.
Totul a început pe fondul procesului de aderarea a României la Uniunea Europeană. Concret, în 2005, statul a eliminat o schemă națională de stimulente fiscale în favoarea investitorilor în regiuni defavorizate. Frații Micula au susținut că European Drinks a avut de suferit financiar după ce Guvernul a eliminat acele facilitățile fiscale. În acest context, frații Micula, care au și cetățenie suedeză, au invocat și un acord de garantare a investițiilor reciproce România – Suedia și au dat statul în judecată la Curtea de Arbitraj a Băncii Mondiale cu sediul la Washington. Inițial, au avut câștig de cauză. Apoi însă, instanțele europene au decis că despăgubirile au fost acordate în mod ilegal și trebuie recuperate de statul român.
În acest context, în martie 2025, Fiscul din Bihor a pus sechestru pe bunurile fraţilor Micula, în încercarea statului român de a recupera peste 300 de milioane de euro plătiți firmelor din grupul European Drinks & Food și magnaților Ioan şi Viorel Micula, în urma arbitrajului de la Washington, sumă calificată ulterior de Tribunalul UE drept ajutor de stat ilegal.
În cazul lui Viorel Micula, o decizie emisă în 24 martie viza suma de 2,03 miliarde de lei, ulterior Fiscul revenind cu un ”act de îndreptare a erorii materiale” prin care a redus cuantumul la 1,29 miliarde de lei. Pentru Ioan Micula, printr-o decizie emisă la 31 martie 2025, a fost instituit sechestru pentru aceeaşi sumă de 1,29 miliarde lei. În ambele situaţii, Fiscul Bihor a invocat riscul ca debitorii să-şi ascundă sau să-şi risipească patrimoniul.
Frații Micula au contestat actele, Curtea de Apel Oradea le-a dat dreptate, la 26 mai şi 5 iunie 2025. Potrivit instanței, în cazul lui Ioan Micula, Fiscul nu a demonstrat existenţa unui risc real de risipire a patrimoniului, pentru Viorel Micula s-a constatat că modificarea sumelor nu reprezintă o simplă corectură, ci o schimbare substanţială a actului administrativ, care nu putea fi făcută printr-o procedură simplificată, notează ebihoreanul.
Fiscul a atacat la instanța supremă deciziile Curții de Apel Oradea.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins definitiv recursul formulat de Fiscul din Bihor în cazul lui Viorel Micula, iar cel privind măsurile asigurătorii contra lui Ioan Micula urmează să fie judecat din 3 martie.
În toamna anului trecut, anchetatorii au făcut percheziții la mai multe firme, într-un dosar penal privind infracțiuni de evaziune fiscală şi delapidare. Procurorii suspectau că bunuri ale ”imperiului” Micula ar fi fost transferate la firme pe care le-ar controla tot ei, pentru a evita ca statul să recupereze despăgubirile.
Ioan și Viorel Micula au reacționat după percheziții: ”Odată finalizate verificările, rezultatele vor confirma corectitudinea activităților noastre”.