Ideea regionalizării a fost lansată în 2013, când a fost elaborat un proiect de lege care împărțea România în opt regiuni, fiecare formată din mai multe județe, cu o reședință stabilită pentru fiecare entitate nou creată. Scopul declarat al reformei era reducerea aparatului birocratic și diminuarea cheltuielilor publice.
Potrivit proiectului, citat de Newsweek, Regiunea Centru ar fi inclus județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu, cu reședința la Alba Iulia.
Regiunea Nord-Est ar fi cuprins Bacău, Botoșani, Neamț, Iași, Suceava și Vaslui, cu reședința la Piatra Neamț.
Regiunea Nord-Vest ar fi inclus Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj, cu centrul administrativ la Cluj-Napoca.
Regiunea Vest ar fi reunit Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș, cu reședința la Timișoara, în timp ce Regiunea Sud-Vest ar fi fost formată din Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinți și Gorj, cu centrul la Craiova.
Regiunea Sud ar fi inclus Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman, cu reședința la Călărași, iar Regiunea Sud-Est ar fi cuprins Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea, cu centrul la Brăila.

Bucureștiul ar fi avut statut de regiune distinctă.
În paralel, în 2023, reprezentanți ai mediului de afaceri au propus o alternativă care prevedea reducerea numărului de județe la 15 și redefinirea criteriilor pentru comune și orașe, în funcție de numărul minim de locuitori.
Deși proiectul de regionalizare din 2013 a fost intens dezbătut și agreat la nivel politic la acel moment, acesta a fost amânat în repetate rânduri, pe fondul opoziției unor aleși locali, și în cele din urmă abandonat.