Concediul pentru creşterea copilului în cazul celor care obţin venituri independente, ce acte sunt necesare în 2026

Indemnizația de creștere a copilului în 2026 se acordă pentru 2 ani (sau 3 ani pentru copilul cu dizabilități), reprezentând 85% din media veniturilor nete din ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori nașterii. Cuantumul minim este de 1.651 lei, iar cel maxim este plafonat la 8.500 lei. Problema este însă când veniturile provin din drepturi de autor şi nu dintr-un contract de muncă.
Viorel Dobran
21 feb. 2026, 13:05
Concediul pentru creşterea copilului în cazul celor care obţin venituri independente, ce acte sunt necesare în 2026

Persoanele care obțin venituri asimilate salariilor, din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală sau activități agricole, silvicultură și piscicultură pot beneficia, la fel ca salariații, de concediu pentru creșterea copilului (CCC) și de indemnizația aferentă. Concediul poate fi solicitat de oricare dintre părinți, însă acordarea acestuia și plata indemnizației sunt condiționate de îndeplinirea cerințelor legale și de depunerea unor documente specifice, în funcție de tipul veniturilor obținute anterior nașterii copilului.

Scandalos! Guvernul Bolojan execută silit ajutoarele sociale şi indemnizaţiile persoanelor cu handicap grav şi ale însoţitorilor acestora

De reținut, pe scurt:

  • Indemnizația lunară pentru CCC reprezintă 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni.
  • Cel puțin două luni din durata totală a concediului trebuie efectuate de părintele care nu a solicitat inițial acest drept, altfel perioada se reduce cu două luni.
  • La stabilirea indemnizației pentru cei cu venituri independente se iau în calcul veniturile rezultate după scăderea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale obligatorii.

Potrivit OUG nr. 111/2010, persoanele care, în ultimii doi ani anteriori datei nașterii copilului, au realizat timp de cel puțin 12 luni venituri din salarii și asimilate salariilor, din activități independente, din drepturi de proprietate intelectuală sau din activități agricole, silvicultură și piscicultură, supuse impozitului pe venit, pot beneficia de (CCC) până la împlinirea vârstei de doi ani, respectiv până la trei ani în cazul copilului cu handicap, precum și de o indemnizație lunară.

În situația în care ambii părinți îndeplinesc condițiile pentru acordarea concediului, cel puțin două luni din durata totală trebuie efectuate de părintele care nu a solicitat inițial acest drept. Dacă acesta refuză să își ia cele două luni, perioada nu poate fi transferată celuilalt părinte, ceea ce conduce la reducerea duratei totale a concediului și a indemnizației cu două luni. Într-o asemenea situație, părintele care a intrat inițial în CCC poate opta pentru concediu fără plată aferent celor două luni sau poate reveni la muncă ori poate obține alte venituri impozabile.

CCC și concediul de maternitate sunt drepturi distincte. Concediul de maternitate este considerat concediu medical și se acordă în condițiile OUG nr. 158/2005. În cazul lucrătorilor independenți, pentru a putea beneficia de concediu și indemnizație de maternitate, este necesară încheierea unui contract cu casa de asigurări de sănătate pentru concedii și indemnizații medicale. Simplul fapt că se achită contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) nu conferă automat dreptul la indemnizații pentru concedii medicale.

Cine poate beneficia?

  • oricare dintre părinții firești ai copilului;
  • oricare dintre soții cărora li s-a încredințat copilul în vederea adopției sau care au adoptat copilul;
  • persoana care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgență;
  • asistentul maternal profesionist, exclusiv pentru copiii săi naturali sau adoptați;
  • persoana numită tutore.

Condiții generale pe care trebuie să le îndeplinească solicitanții

Pentru a beneficia de concediu și indemnizație, solicitantul trebuie să îndeplinească, suplimentar condiției privind realizarea veniturilor, următoarele cerințe:

  • să fie cetățean român, străin sau apatrid;
  • să aibă domiciliul ori reședința pe teritoriul României;
  • să locuiască în România împreună cu copilul pentru care solicită drepturile și să se ocupe efectiv de creșterea și îngrijirea acestuia.

Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) precizează că, dacă după acordarea dreptului persoana îndreptățită și copilul stabilesc temporar reședința într-un alt stat (maximum șase luni pe an), condiția domiciliului se consideră îndeplinită. Aceeași regulă se aplică și în cazul în care solicitantul își însoțește soțul aflat în misiune în străinătate.

Cele 12 luni necesare anterior nașterii copilului pot fi completate și cu următoarele perioade:

  • perioade în care solicitantul a beneficiat de șomaj;
  • perioade de concediu medical, cu excepția concediului prenatal;
  • perioade de concediu de acomodare;
  • perioade în care solicitantul a beneficiat de pensie de invaliditate;
  • perioade de concediu fără plată pentru creșterea copilului;
  • perioade în care solicitantul a finalizat un ciclu de învățământ universitar sau postuniversitar și a început un alt ciclu de învățământ în aceeași perioadă calendaristică.

Alte perioade asimilate pot fi consultate în art. 2 alin. (5) din OUG nr. 111/2010.

Valoarea indemnizației aferentă concediului pentru creşterea copilului

Indemnizația lunară reprezintă 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din cei doi ani anteriori nașterii copilului.

Cuantumul minim nu poate fi mai mic decât valoarea obținută prin aplicarea coeficientului de 2,5 asupra indicatorului social de referință (ISR), iar cuantumul maxim nu poate depăși 8.500 de lei. În prezent, indemnizația minimă este de 1.650 de lei (2,5 x 660 lei), iar plafonul maxim este de 8.500 de lei.

Pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil, indemnizația se majorează cu 50% din suma cuvenită.

Atenție! La stabilirea indemnizației pentru persoanele care obțin venituri asimilate salariilor, din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală sau activități agricole, silvicultură și piscicultură, în baza de calcul se includ:

  • veniturile rezultate după scăderea impozitului pe venit și, după caz, a contribuțiilor sociale obligatorii, pentru veniturile impozabile;
  • veniturile rezultate după scăderea contribuțiilor sociale obligatorii, pentru veniturile scutite de impozit, potrivit Codului fiscal.

În cazul veniturilor din activități independente sau agricole, la stabilirea cuantumului indemnizației pentru creșterea copilului se iau în calcul veniturile înscrise în actele doveditoare împărțite la numărul de luni în care s-au realizat acestea.

Prin urmare, indemnizația se stabilește prin raportare la venitul net fiscal realizat, diferențele fiind determinate exclusiv de regimul de impozitare aplicabil fiecărei categorii de venit.

Totodată, persoana care desfășoară în mod obișnuit o activitate independentă în România și se deplasează temporar într-un alt stat membru pentru a desfășura o activitate similară rămâne supusă legislației române, cu condiția ca durata estimată a activității din celălalt stat să nu depășească 24 de luni.

În situația în care, în aceeași lună pentru care se stabilește dreptul sau cuantumul indemnizației, persoana obține venituri atât în România, cât și într-un alt stat membru, iar perioadele de activitate nu se suprapun, la calculul indemnizației se iau în considerare veniturile realizate în ambele state.

Documente necesare în funcție de tipul de activitate și depunerea dosarului

1. Venituri obținute ca Persoană Fizică Autorizată:

  • cărți de identitate părinți;
  • certificat naștere copil;
  • certificat căsătorie;
  • cerere tip;
  • declarație unică ANAF;
  • adeverință de venit pe anul anterior nașterii copilului (după caz);
  • rezoluția de la Camera de Comerț privind suspendarea activității/suspendarea de la Colegiul Medicilor, după caz;
  • dovada suspendării de la ANAF;
  • registrul-jurnal de încasări și plăți;
  • adeverință cu perioada și sumele încasate de la CASMB sau declarație pe proprie răspundere privind concediul de maternitate (dacă nu a beneficiat);
  • declarația celuilalt părinte privind concediul de maternitate, după caz;
  • extras de cont.

2. Venituri obținute din drepturi de autor:

  • cărți de identitate părinți;
  • certificat naștere copil;
  • certificat căsătorie;
  • cerere tip;
  • adeverință de venit de la ANAF pe anul anterior;
  • dovada suspendării activității (decizie, act adițional, contract etc.);
  • registrul-jurnal de încasări și plăți;
  • adeverință cu perioada în care au fost realizate veniturile, evidențierea veniturilor brute lunare, a contribuțiilor reținute (10% sau 16%) și a veniturilor nete;
  • adeverință cu perioada și sumele încasate de la CASMB sau declarație pe proprie răspundere privind concediul de maternitate (dacă nu a beneficiat);
  • extras de cont.

Citeşte şi: UNSAR: Românii, extrem de vulnerabili în fața riscurilor. O familie ar avea nevoie de 165.400 lei în cazuri pierderii veniturilor cauzate de boală, accidente sau decese

3. Venituri obținute din exercitarea profesiilor medicale sau de avocat:

  • cărți de identitate părinți;
  • certificat naștere copil;
  • certificat căsătorie;
  • cerere tip;
  • declarație unică ANAF;
  • adeverință de venit pe anul anterior;
  • dovada suspendării de la barou/ANAF;
  • registrul-jurnal de încasări și plăți;
  • adeverință cu perioada și sumele încasate de la CASMB, Casa de Asigurări a Avocaților sau OPSNAJ ori declarație pe proprie răspundere privind concediul de maternitate (dacă nu a beneficiat);
  • declarația celuilalt părinte privind concediul de maternitate, după caz;
  • extras de cont.

Solicitantul trebuie să depună documentele la agenția teritorială pentru plăți și inspecție socială în a cărei rază are domiciliul sau reședința. Termenul de depunere este de 60 de zile lucrătoare de la finalizarea concediului de maternitate (care durează 42 de zile).

Cererile se soluționează prin decizie în termen de 15 zile lucrătoare de la înregistrare, iar decizia se comunică solicitantului în maximum cinci zile lucrătoare de la emitere.

Situații în care încetează dreptul la indemnizație

Dreptul la indemnizațiile se suspendă începând cu ziua următoare celei în care:

  • beneficiarul este decăzut din drepturile părintești;
  • beneficiarul este îndepărtat, conform legii, de la exercitarea tutelei;
  • beneficiarul nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de lege în vederea încredințării copilului spre adopție;
  • beneficiarul nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de lege în vederea menținerii măsurii de plasament;
  • beneficiarul execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv pe o perioadă mai mare de 30 de zile;
  • copilul este abandonat ori este internat într-o instituție de ocrotire publică sau privată;
  • beneficiarul a decedat;
  • în situația în care beneficiarul nu mai îndeplinește condițiile referitoare la cetățenie și domiciliu;
  • se constată că timp de trei luni consecutive se înregistrează mandate poștale returnate.

Mai mult, dreptul la indemnizație dacă beneficiarul obține venituri supuse impozitului înainte ca minorul să împlinească vârsta de doi ani, respectiv trei ani în cazul copilului cu handicap.

Una dintre cele mai cunoscute companii din lume măreşte bonusurile pe 2025 pentru cei 5.000 de angajaţi până la 14.900 de euro

Există însă situații în care plata nu se suspendă, chiar dacă persoana îndreptățită:

  • primește sume în temeiul legii, al contractului colectiv sau individual de muncă, acordate în perioada CCC, dar care nu rezultă din activități desfășurate efectiv în această perioadă (de exemplu, prime);
  • primește indemnizații în calitate de consilier local sau județean, indiferent de valoare;
  • obține venituri supuse impozitului din activități desfășurate efectiv în perioada concediului, într-un an calendaristic, care nu depășesc de opt ori valoarea minimă a indemnizației (13.200 de lei).

Atenție! Dacă intervin modificări în situația părintelui beneficiar care ar putea duce la încetarea sau suspendarea plății drepturilor, acesta este obligat să informeze primăria în termen de 15 zile lucrătoare de la apariția modificărilor. Nerespectarea acestei obligații poate duce la aplicarea unei amenzi între 500 și 2.000 de lei.

Mai multe informații despre cum se calculează indemnizația pentru creșterea copilului pot fi citite aici.

În același timp, ANPIS a lansat un simulator unde persoanele care urmează să intre în dreptul de indemnizație pentru creșterea copilului își pot calcula viitoarea sumă pentru indemnizația de creștere a copilului. Totuși, pe site-ul autorității se menționează că calculul are caracter estimativ.

Pe final, merită reamintit că, începând cu 1 august 2025, din indemnizația pentru creșterea copilului se va reține un procent de 10% reprezentând contribuția la sănătate.  Contribuția de 10% la sănătate se reține direct din drepturile bănești lunare și este declarată și plătită de agențiile teritoriale.

Veşi şi: Acte necesare pentru alocaţia de stat pentru copii

Alocaţia de stat pentru copii se acordă conform prevederilor Legii nr. 61/1993, republicată, privind alocaţia de stat pentru copii, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, cu modificările şi completările ulterioare. Actele necesare pentru acordarea alocației sunt următoarele:

  • cerere tip cerere pentru acordarea alocatiei de stat pentru copii;
  • copie CI/BI părinţi – 1 copie xerox pentru mamă şi 1 copie xerox pentru tată;
  • copie si original – certificat de naştere copil;
  • copie si original –  livret de familie- actualizat (se trece copilul în livretul de familie la Oficiul de Stare Civilă) sau certificat de casatorie;
  • copie hotărâre de încredinţare, dacă este cazul;
  • copie hotărâre de adopţie, dacă este cazul;
  • copie acte reşedinţă, în cazul în care unul dintre părinti sau ambii are/au reşedinţa într-una dintre tările U.E;
  • extras de cont pe numele titularului, dacă alocaţia se va vira într-un cont bancar