Salariile românilor se duc pe mâncare şi facturi de întreţinere

Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, efectuate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în trimestrul III 2011, veniturile totale medii lunare au fost de 2.402 lei pe gospodărie, fiecare persoană contribuind la sumă cu 835 de lei.

În medie, fiecare gospodărie a avut un venit de 2.012 lei lunar (700 lei pe persoană). Veniturile în natură, consumul din resursele proprii ale gospodăriei , au fost de 390 lei lunar pe gospodărie (135 lei pe persoană). Cea mai mare parte a veniturilor, în proporţie de 50%, a provenit din salarii sau din venituri asociate lor, mai mult cu 2,4% faţă de trimestrul I 2011 şi cu 1,4% mai mult ca în trimestrul II al aceluiaşi an.

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (24,0%), veniturile din agricultură (3,6%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,8%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,7%). O pondere importantă este deţinută şi veniturile în natură (16,2%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (14,4%).

Potrivit INS, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 24,7% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 9,4% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor. În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 63,4% din salarii, 23,4% din prestaţii sociale, iar veniturile în natură au reprezentat 7,1% din total. În mediul rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 38,3% din totalul veniturilor.

Alte articole

SE BAGĂ DRUJBA ÎN BUGET! Comisia specială pentru reducerea cheltuielilor negociază eliminarea sporurilor și a indemnizației de hrană, concedieri și creșterea TVA

Crin Antonescu a cheltuit cât toți ceilalți contracandidați la un loc, în campania electorală. De unde provin cele peste 7 milioane de euro

Cheltuielile totale ale populaţiei, au fost, în trimestrul III 2011, în medie, de 2.167 lei lunar pe gospodărie (754 lei pe persoană) şi au reprezentat 90,2% din nivelul veniturilor totale. Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).  Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 1,7%).

Pe de altă parte, nivelul mediu lunar pe o gospodărie al cheltuielilor totale de consum este mai mare în urban faţă de cel din  rural cu 392 lei, iar cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 30 lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 43,0% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce în mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 16,7% din cheltuielile pentru consumul alimentar.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum, produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul III 2011, în medie, 40,8% din consumul gospodăriilor, în scădere cu 1,2 puncte procentuale faţă de trimestrul I şi, respectiv, cu 2,5 puncte procentuale faţă de trimestrul II 2011.  O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei). În trimestrul III 2011 aceasta a reprezentat 19,3% din cheltuielile totale de consum. În cadrul cheltuielilor cu locuinţa cea mai mare pondere a deţinut-o cheltuielile necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (15,1%). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (1,0%) şi cele pentru educaţie (0,4%).