Firmele de curățenie și deszăpezire ar putea avea profit de 1 miliard de lei în iarna lui 2026. Cum au devenit codurile de vreme rea o comoară pentru afaceriștii din industrie

Codurile de vreme rea au devenit foarte profitabile pentru firmele de deszăpezire. Potrivit unei analize Frames, companiile au depășit pragul psihologic de 10 miliarde de lei, deși străzile Bucureștiului sunt mai salvate de căldură decât de utilaje. Asta în ciuda faptului că autoritățile plătesc abonamente acestor firme, care încasează bani chiar dacă afară nu ninge.

Firmele de curățenie și deszăpezire ar putea avea profit de 1 miliard de lei în 2026

Frames arată că, deși infrastructura cedează la prima ninsoare cedează la prima ninsoare serioasă, firmele din domeniul salubrității și deszăpezirii profită pe zi ce trece, iar afacerile din domeniu s-au dublat în ultimii cinci ani.

Citește și : Deficit de 500.000 de angajaţi la nivelul Uniunii Europene, într-un singur domeniu de activitate. Doar 5% dintre posturi sunt ocupate de persoane sub 25 de ani, deşi salariile sunt comparabile cu cele din IT

Blocajele rutiere afectează direct mediul de afaceri, prin îngreunarea aprovizionării cu bunuri, mai ales cele perisabile. Companiile sunt nevoite să suporte penalizări contractuale pentru întârzieri care nu li se datorează.

Alte articole

Tractoare și utilaje agricole vechi de peste 30 de ani, folosite pentru deszăpezirea unui aeroport din România. Președinte CJ: ”Nu știam că facem deszăpezirea așa”

Operatorii de salubrizare din București, amendați de Poliția Locală pentru neglijență. Angajații nu s-au ocupat corespunzător de deszăpezire

Astfel, sunt pierdute milioane de euro în fiecare zi în care autoritățile se ascund în spatele codurilor de vreme rea. În același timp, cifra de afaceri netă a companiilor de colectare a deșeurilor și care se ocupă cu activități de curățenie și deszăpezire ar putea să depășească la finalul lui 2026 pragul psihologic de 10 miliarde de lei.

Dacă în anul 2020, firmele de salubritate și deszăpezire raportau un business total de 4,54 miliarde de lei, suma urcase în 2024 la 8,27 miliarde de lei. Profitabilitatea a sărit de la 432 milioane de lei în 2020 la peste 653 de milioane de lei în 2024, iar în 2026 firmele ar putea raporta un profit net de aproape 1 miliard de lei.

Dacă în 2010 existau numai 849 de companii active în domeniu, datele recente arată o piață de 4.383 de firme cu peste 33.000 de angajați.

„Profitabilitatea ridicată a acestor companii nu se reflectă în serviciile prestate. De la salubrizarea oraşelor până la deszăpezirea drumurilor judeţene, intervenţiile sunt adesea tardive şi ineficiente. Motivul principal este fragmentarea pieţei şi lipsa capacităţii logistice. Peste 90% dintre aceste firme sunt microîntreprinderi, lipsite de forţă financiară şi de flote auto performante, care ajung să acţioneze haotic’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Piața este dominată de câțiva giganți din curățenie și deszăpezire care preiau contractele din marile orașe de peste un deceniu. În topul liderilor se află companii precum Supercom SA, cu o cifră de afaceri de peste 642 milioane de lei, urmată de Bin Go Solutions SRL (481,4 mil.lei), Retim Ecologic Service SA (345,7 mil.lei), Polaris M.Holding SRL (282,1 mil.lei) şi Romprest Service SA (268,1 mil.lei).

Marile contracte se concentrează în zonele București-Ilfov, Cluj, Constanța sau Timiș, în timp ce în județe precum Harghita, Brăila sau Tulcea există un număr infim de firme de profil.

,,Iarna nu mai este la fel ca acum 20 de ani. Decalajul anotimpurilor, schimbările climatice cu efectele sale extreme (furtuni, caniculă, viscol, ger, zăpezi abundente etc.) sunt de natură să ofere argumentele viabile regândirii strategiilor de intervenție, în special în zonele urbane, cu asigurarea unor servicii adaptate noii realități climatice’’, mai arată analiza Frames.

Managerul Frames mai arată că primăriile nu mai pot menține o flotă de utilaje proprii, motiv pentru care este profitabilă externalizarea către firme private.

,,Această schimbare de paradigmă forţează autorităţile locale să îşi schimbe strategia. Primăriile nu pot justifica economic menţinerea unor flote uriaşe de utilaje proprii care să stea nefolosite 11 luni pe an. Soluţia viabilă este externalizarea către firme private care pot mobiliza rapid resurse în situaţii de criză. Astfel, contractele de „permanenţă” şi intervenţie la cerere devin norma, oferind firmelor private venituri recurente pentru simpla disponibilitate a utilajelor, plus bonusuri substanţiale pentru intervenţiile efective în acele ferestre scurte, dar critice, de viscol’’, completează Negrescu.

Mai mult, mediul privat întreține industria chiar mai bine decât statul. Cea mai interesată oportunitate nu vine de la stat, ci din mediul privat, unde dezvoltatorii imobiliari nu mai așteaptă intervenția primăriei, ci contractează servicii private pentru curățenie, întreținere spații verzi sau deszăpezire.

Citește și : Topul salariilor în funcţie de domeniu şi judeţ. Regiunile unde salariile românilor abia ajung la 4.000 de lei

,,Expansiunea accelerată a zonelor rezidenţiale, a parcurilor logistice şi a centrelor comerciale la periferia marilor oraşe a creat o piaţă paralelă uriaşă. Dezvoltatorii imobiliari şi asociaţiile de proprietari din complexele rezidenţiale private nu mai aşteaptă intervenţia primăriei. Aceştia contractează servicii private pentru curăţenia stradală, întreţinerea spaţiilor verzi şi, mai ales, pentru deszăpezirea parcărilor şi a căilor de acces’’, explică analiştii citați.