Subiectul a fost abordat în cadrul dezbaterii „Noi reguli pe piaţa muncii. Angajarea lucrătorilor străini, salarii transparente în companie şi la recrutare, evitarea stresului profesional; reguli noi, situaţii noi”, organizată de Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării (CLCC). La eveniment a participat și președinta Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac, care a pledat pentru o strategie națională coerentă în următorii doi ani.
„În momentul de faţă problema nu mai reprezintă migraţia, ci, din punctul meu de vedere, cred că avem o problemă legată de strategia pe care România ar trebui să o adopte în următorii doi ani de zile”, a afirmat Cristina Chiriac, la o dezbatere organizată de Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării (CLCC).
În opinia sa, politicile publice trebuie calibrate în funcție de domeniile cu deficit major de personal, precum sănătatea, ingineria, infrastructura sau energia. Totodată, aceasta a atras atenția asupra potențialului insuficient valorificat al sectorului nuclear, unde există o nevoie acută de specialiști.
„Avem un segment despre care vorbim foarte, foarte puţin, cel nuclear. Este zona cu deficit de forţă de muncă foarte mare, cu un potenţial de creştere nu doar la nivel naţional, ci la nivel regional. România poate deveni lider pe acest segment. În consecinţă, nu doar că trebuie să ne păstrăm specialiştii în ţară, dar trebuie să ne gândim cum aducem acele talente din Europa sau din afara Europei”, a mai spus preşedinta CONAF.
În acest context, Cristina Chiriac a propus instituirea unui „Green Card România”, un mecanism prin care specialiștii străini să poată beneficia de drept de rezidență pentru familie și de o impozitare stabilă pe o perioadă de cinci ani. Potrivit acesteia, o astfel de măsură ar contribui la atragerea de experți în domenii strategice și la reducerea dependenței de forță de muncă necalificată.
În paralel, lidera CONAF a subliniat necesitatea unui pachet dedicat românilor din diaspora, menit să îi încurajeze să revină în țară prin facilități fiscale și instrumente de finanțare garantate de stat.
„România ar trebui să-şi aducă înapoi forţa de muncă calificată pe care a neglijat-o atâţia ani de zile, propunându-le acestor români nişte politici fiscale care să îi stimuleze să revină acasă, începând de la credit garantat guvernamental, până la reducerea impozitului pe venit, dacă vorbim de micro-întreprinderi pentru că, altfel, aceşti români nu se vor întoarce. De aceea e nevoie de un pachet de revenire. Măcar pentru 2 ani de zile, ca aceşti români să înţeleagă că pot să facă nu doar business în România, dar pot fi integraţi, îşi pot crea o viaţă aici. Vă rog să vă imaginaţi o revenire de 10% din diaspora cum ar acoperi deficitul de forţă de muncă din România”, a adăugat aceasta.