Inițiativa a generat reacții din partea reprezentanților polițiștilor, care apreciază potențialul financiar al măsurii, dar atrag atenția asupra lipsei de claritate privind modul concret de aplicare și asupra riscurilor de neconstituționalitate, în funcție de forma finală a reglementării.
Liderul sindicatului Europol, Cosmin Andreica, a comentat subiectul într-o intervenție la Digi24.
„Într-adevăr, vorbim despre această fundamentare reprezentată de potențialul financiar pe care îl poate aduce această măsură prin încasarea unui procent mai mare din amenzile aplicate de către Poliția Rutieră și de către celelalte organe ale statului, pentru că, în mod cert, dacă va funcționa, vom vedea și o extindere a acestui mecanism și sub altă formă și către celelalte creanțe reprezentate de neplata amenzilor.
În cazul de față însă, ne lipsesc o serie de informații referitoare la modalitatea în care efectiv va fi pusă în practică o astfel de metodă. Este clar că scopul principal este creșterea veniturilor la bugetele locale, pentru că bugetele locale sunt beneficiarele sumelor provenite din amenzile de la Rutieră.
Și, în al doilea rând, poate reprezenta o măsură de conformare a celor care, știu eu, nu-și plăteau amenzile și nu suportau niciun fel de consecințe, mai ales că ministrul Dezvoltării a recunoscut cu jumătate de gură faptul că există primari care nu se folosesc de instrumentele juridice existente pentru recuperarea sumelor de bani pentru a nu supăra electoratul.
Este un principiu nou în momentul de față. Un principiu care, sub o formă sau alta, îl regăsim și în alte sisteme juridice, alte sisteme ale dreptului constituțional din celelalte țări, care, într-adevăr, în anumite limite, poate să funcționeze. Atâta vreme cât există proporționalitatea măsurii, există o perioadă limitată de timp pentru care se va dispune suspendarea dreptului de a conduce pe drumurile publice ca urmare a neplății amenzii, poate să treacă examenul constituțional. În caz contrar, dacă vorbim, de exemplu, așa cum am auzit în primele forme ale acestei propuneri, ca suspendarea să opereze pe toată perioada în care conducătorul auto nu își va plăti creanța, este de natură a atrage o neconstituționalitate, având în vedere condiționarea, restrângerea unui drept constituțional pe termen nedeterminat”, a spus Cosmin Andreica, pentru sursa citată.
Liderul sindical a detaliat și etapele procedurale care ar putea preceda aplicarea suspendării permisului, arătând că informațiile publice sunt încă neclare.
„Dacă mă raportez la declarațiile domnului Cseke, este clar că nici dumnealui nu are o claritate în privința modului în care își va produce efecte această măsură, însă este cert că vorbim, pe de o parte, despre dreptul persoanei de a-și achita amenda în termen de 15 zile.
Ulterior, în termen de 90 de zile, operează celelalte proceduri administrative pentru întocmirea dosarului de executare care se va realiza la nivelul structurilor de taxe și impozite locale și după cele 105 zile putem vorbi despre transformarea fiecărui cuantum de 50 lei, adică proporție de 50 lei din suma datorată, în zile de suspendare.
Cu alte cuvinte, dacă ar avea de achitat o amendă de 1.000 lei, vorbim despre suspendarea dreptului de a conduce suplimentar față de, știu eu, măsura complementară, care deja a fost aplicată prin intermediul sancțiunii principale, de 20 de zile.
Din păcate, această măsură este doar jumătate din ceea ce ar trebui să vedem, pentru că, pe de altă parte, cei care au o potență financiară și își permit să își plătească amenzile, în continuare față de aceste persoane nu avem mecanisme eficiente pentru a-i determina să se conformeze și să respecte legislația”, a adăugat acesta.
În acest context, Cosmin Andreica a fost întrebat dacă o soluție ar putea fi stabilirea amenzilor în funcție de veniturile șoferilor, model aplicat în unele state europene.
„Este un exemplu foarte bun pe care l-ați evidențiat. Există tot mai multe țări care în momentul în care agentul constatator constată încălcarea unei abateri la regimul rutier, de exemplu nepurtarea centurii de siguranță, pentru un șofer cu venituri modeste poate însemna o amendă de 300 euro, iar aceeași faptă pentru un conducător auto cu venituri mai mari poate să însemne 2.000 euro.
Există această discuție și este clar că trebuie să abordăm și noi sisteme, atâta vreme cât vedem că numărul de accidente nu scade așa cum ne dorim pe drumurile publice, iar abaterile continuă să crească”, a mai spus liderul sindical.