Peste 262.000 de români care beneficiază de Venitul Minim de Incluziune vor putea fi executați silit după ce guvernul Ilie Bolojan a introdus, prin Ordonanța de Urgență privind reforma administrației adoptată marți, 24 februarie, o modificare a mecanismelor de recuperare a datoriilor către bugetele locale.
Practic, agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială vor putea să rețină, la solicitarea autorităților fiscale locale, până la o treime din sumele acordate beneficiarilor pentru a acoperi datoriile reprezentând impozite și taxe locale.
În ianuarie 2026, un număr de 262.164 de persoane beneficiau de Venitul Minim de Incluziune, Agenția Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială plătind acestora, în total, 174,807 milioane de lei.
Executarea silită este ultima etapă în recuperarea banilor, nu prima măsură. Contribuabilii vor putea să solicite eșalonarea plății datoriilor pe o perioadă de până la cinci ani, dacă se confruntă cu dificultăți financiare temporare.
„Chiar și în situația în care anumite ajutoare sociale pot fi supuse procedurii executării silite, beneficiarii acestora nu își pierd drepturile procedurale. Persoana vizată trebuie să fie informată cu privire la datorie și la măsurile luate și are dreptul să formuleze contestație la executarea silită, dacă apreciază că acestea sunt nejustificate sau nelegale. Instanța de judecată va analiza în ce măsura modalitatea prin care autoritățile fiscale au înțeles să parcurgă procedura de executare silită este justificată și proporțională”, a explicat avocatul Radu Pavel.
Executarea silită încetează dacă titularul obține un certificat de atestare fiscală locală care atestă stingerea obligațiilor din titlurile executorii, iar plata integrală a indemnizației se reia din luna următoare constatării stingerii obligațiilor.