Tema a generat tensiuni în coaliția de guvernare, în condițiile în care măsura ar fi afectat atât militarii, cât și alte categorii de angajați din sectorul public. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, eliminarea normei de hrană ar fi putut aduce economii de peste două miliarde de lei la buget.
„Nu se taie norma de hrană. Nu s-a tăiat norma de hrană. S-a pus această problemă foarte vehement, să se taie norma de hrană, şi uitaţi că e un avantaj că e un ministru civil, politic, care a pus piciorul în prag şi care a avut argumente”, a afirmat Radu Miruță, sâmbătă, la Prima TV.
Ministrul a precizat că ideea nu i-a aparținut premierului Ilie Bolojan și a refuzat să indice cine a lansat propunerea în cadrul discuțiilor interne.
„Nu o să vă spun dintr-o discuţie cu şapte, opt oameni cine a venit să facă asta, că nu e genul meu să scot din conversaţii private. Dar pot să vă spun că nu a venit domnul Bolojan. Mi-ar fi foarte uşor să spun asta. Nu a venit domnul Bolojan cu ideea asta. A luat act de ea, că i s-a arătat şi începuseră să pornim scenarii despre cum să se implementeze asta. Am luat date din minister, în mintea mea au avut sens complet, m-am dus la domnul Bolojan cu aceste date şi domnul Bolojan a înţeles aceste date şi a acceptat aceste argumente”, a explicat ministrul Apărării.
Acesta a adăugat că premierul este deschis la argumente bine fundamentate.
„Acuzaţiile unora că domnul Bolojan nu vrea să accepte păreri, din experienţa mea de vicepremier de câteva luni şi de ministru al Economiei înainte, nu este una adevărată. Poate că n-au alţii suficient de multe argumente şi spun ”Vreau că vreau eu şi atât, că îmi cere nu ştiu cine”. Ai puterea să argumentezi asta. Ai argumente puternice, domnul Bolojan, dacă avea o altă idee, nu spune nu, îţi ascultă argumentele“, a precizat ministrul Apărării.
În prezent, norma de hrană pentru militari și angajații din sistemul de ordine publică este de 34 de lei pe zi, sumă plafonată din 2017, iar în anumite cazuri, precum cel al scafandrilor, poate ajunge la 40 de lei. Cei care aleg să mănânce la popotă au suma diminuată în funcție de numărul meselor. În cazul eliminării compensației, militarii ar fi putut pierde aproape 900 de lei lunar.
Ministrul a atras atenția și asupra altor probleme din sistem, inclusiv asupra sumelor acordate pentru cazare subofițerilor detașați în București. „Probabil că şi salariile ar trebui dublate, probabil că si pensiile ar trebui de vreo trei ori mai mari, probabil că şi suma de bani pe care o primesc, sunt subofiţeri care primesc în Bucureşti în jur de 500 de lei pentru cazare. N-ai unde să stai de banii ăştia, dar realitatea e că factorul politic şi-a bătut joc de bani publici în ultimii ani şi România a ajuns atât să poată. De asta este un guvern care încearcă să reducă din cheltuieli, pentru ca România să-şi atingă din nou potenţialul, să poată cât trebuie să poată. Pentru că poate”, a subliniat Radu Miruță.
În paralel, norma de hrană pentru alți bugetari este de 347 de lei brut lunar pentru cei cu venituri sub 6.000 de lei net. Propunerea de eliminare a acestor sume a fost susținută de Kelemen Hunor, liderul UDMR, în timp ce PSD a cerut o analiză suplimentară, iar USR s-a opus măsurii.