Ministrul Justiției a făcut nominalizările la șefia Parchetului General, DIICOT și DNA. Care sunt numele care merg la CSM și, ulterior, la președintele Nicușor Dan

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat care sunt nominalizările pentru conducerile Parchetului General, DNA și DIICOT. Propunerile vor merge mai întâi la CSM și, apoi, sunt înaintate pentru nominalizare președintelui Nicușor Dan.

Ministrul Justiției a făcut nominalizarea la șefia Parchetului General, DNA și DIICOT

La Direcția Națională Anticorupție (DNA):

• Viorel Cerbu, un veteran al instituției, actual adjunct DNA, a fost propus procuror șef al DNA
• Marius Ștefan, șeful DNA Pitești, a fost propus adjunct al DNA
• Marinela Mincă, șefa secției judiciare a DNA, a fost propusă adjunct al DNA

La DIICOT:

Alte articole

Ancheta crimei din Timiș se extinde la sursă: Patru persoane reținute pentru furnizarea drogurilor către adolescenții ucigași care l-au omorât pe Mario Berinde

Ultima zi de interviuri pentru desemnarea şefilor Parchetului ICCJ, DNA şi DIICOT – update

• Codrin Miron, actualul șef al DIICOT Timișoara, a fost propus procuror șef al DIICOT
• Alex Florența, actualul Procuror General al României, a fost propus adjunct al DIICOT
• Julien Iacobici, de la parchetul Curții de Apel Constanța, a fost propus adjunct DIICOT

La Parchetul General:

• Cristina Chiriac, șefa DNA Iași, a fost propusă Procuror General al României
• Marius Voineag, actualul șef DNA, a fost propus adjunct al Procurorului General

Citește și : Decizie de ULTIMĂ ORĂ! Nicușor Dan a semnat decretele în ziua în care a tăiat pensiile speciale. Intră în vigoare imediat ce apar în MO

”În perioada 23-26 februarie 2026, s-au desfășurat, la sediul Ministerului Justiției, interviurile în vederea efectuării propunerilor de numire pentru ocuparea funcțiilor de procuror general și de adjunct al procurorului general ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procuror-șef și 2 funcții de procuror-șef adjunct ai Direcției Naționale Anticorupție și procuror-șef și 2 funcții de procuror-șef adjunct ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Interviurile au fost desfășurate în fața comisiei de interviu constituită, potrivit legii, din reprezentanții Ministerului Justiției, ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Institutului Național al Magistraturii și ai Academiei de Studii Economice și compusă din ministrul justiției, secretar de stat, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, procurori, un profesor de management și un psiholog. În urma fiecărei serii de interviuri, au avut loc consultări extinse și minuțioase între ministrul justiției și ceilalți membri ai comisiei de interviu.

În vederea consolidării transparenței și a încrederii publice în procedura de selecție a procurorilor pentru funcții de conducere de rang înalt, Ministerul Justiției publică principalele elemente avute în vedere în procesul de evaluare a candidaților.

Demersul se înscrie în cadrul angajamentelor asumate de România în procesul de cooperare cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, având ca obiectiv alinierea procedurilor naționale la standardele internaționale privind obiectivitatea, integritatea și responsabilitatea decizională în numirea procurorilor cu funcții manageriale.

În acest context, în urma analizei candidaturilor prin prisma celor precizate mai sus, ministrul justiției a selectat și propus următorii procurori:

1. Pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe doamna procuror Cristina CHIRIAC;

Pentru formularea acestei propuneri, ministrul justiției a avut în vedere, în esență, următoarele aspecte:

– doamna procuror dispune de o experiență profesională vastă și de înalt nivel, dublată de o pregătire juridică remarcabilă, precum și de reale aptitudini manageriale. Acestea sunt demonstrate atât prin activitatea desfășurată într-o funcție de conducere în cadrul DNA, cât și prin conținutul proiectului prezentat, al lucrărilor depuse și al susținerilor formulate în fața comisiei de interviu;

– demonstrează o capacitate deosebită de a valorifica, inclusiv în plan managerial, experiența vastă dobândită în cadrul PÎCCJ, DIICOT și DNA, prin identificarea și promovarea utilizării instrumentelor moderne, de natură tehnică, în activitatea de urmărire penală, corelată cu o abordare strategică orientată spre eliminarea avantajelor economice rezultate din săvârșirea infracțiunilor de corupție și a celor asimilate acestora;

– a acordat o importanță deosebită managementului cunoașterii și comunicării directe, demonstrând capacitatea de a mobiliza eficient resursele disponibile, cu prioritate pe cele umane, precum și de a valorifica în mod strategic avantajele competitive ale PÎCCJ, în vederea plasării acestei structuri de parchet într-o nouă etapă de dezvoltare și consolidare instituțională;

– proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de procuror general al PICCJ, precum și interviul susținut în fața comisiei de interviu, au evidențiat o viziune clară asupra rolului conducerii Ministerului Public, subliniind legătura indestructibilă dintre calitatea actului de justiție și calitatea managementului instituțional. Doamna procuror a arătat că rolul conducerii nu se limitează la îndeplinirea formală a atribuțiilor de coordonare, ci implică asumarea unui leadership activ, capabil să stabilească obiective clare, să definească priorități operaționale și să asigure implementarea coerentă a politicilor instituționale la toate nivelurile ierarhice;

– doamna procuror Cristina Chiriac manifestă o preocupare deosebită pentru asigurarea independenței operaționale a procurorilor, considerată un pilon fundamental al statului de drept și o condiție esențială pentru menținerea încrederii în Ministerul Public. Aceasta susține rolul activ al instituției în dezbaterile privind cadrul legislativ referitor la statutul procurorului și independența acestuia, precum și promovarea unei culturi organizaționale bazate pe etică, integritate și responsabilitate profesională, arătând că rolul procurorilor cu funcții de conducere în gestionarea riscurilor de integritate trebuie realizat într-un mod care să nu afecteze independența procurorilor din subordine.

2. Pentru funcția de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe domnul procuror Marius VOINEAG;

Pentru formularea acestei propuneri, ministrul justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:

– domnul Marius VOINEAG este un procuror cu o experiență profesională vastă, multilaterală, dobândită inclusiv în funcții de conducere, respectiv procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (31.03.2023-prezent), procuror-şef adjunct al Secției de urmărire penală și criminalistică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (10.08.2020-30.03.2023), procuror-șef al Serviciului de combatere a criminalității economico-financiare – DIICOT Structura Centrală, președinte al Consiliului de coordonare al Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate. Experiența dobândită de acesta în funcțiile de execuție și conducere a creat fundamentul necesar pentru a înțelege în profunzime specificul managementului unei instituții complexe, raportat la realitățile concrete;

– a rezultat că acesta cunoaște în detaliu mecanismele de funcționare ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a instituțiilor cu care colaborează, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii și instituțiile coordonate, Inspecția Judiciară, poliția judiciară. De asemenea, acesta cunoaște proiectele și resursele pe care instituțiile din justiție le gestionează, precum și strategiile naționale și sectoriale relevante;

– având în vedere experiența sa profesională, CV-ul său, proiectul de management întocmit, răspunsurile formulate la întrebările membrilor Comisiei de interviu, precum și lucrările depuse, rezultă ca acesta a dobândit o serie de competențe necesare și utile exercitării atribuțiilor funcției pentru care candidează, respectiv: viziuni moderne, o abordare multidimensională a fenomenului infracțional, înțelegere aprofundată a mecanismelor de funcționare ale Ministerului Public în ansamblul său, bune abilități de comunicare, precum și de lucru în echipă, ocupându-se în trecut de organizarea și conducerea echipei de procurori din cadrul Serviciului de combatere a criminalității economico-financiare. De asemenea, acesta a deprins aptitudini foarte bune privind analiza informațiilor, dobândite în urma desfășurării anchetelor complexe, precum și aptitudini privind desfășurarea cu celeritate a activității de urmărire penală și implementarea principiului „follow the money” în cauzele în care se urmărește recuperarea produsului infracțional;

– are experiență în gestionarea provocărilor generate de schimbări profunde în activitatea parchetelor, cum ar fi cele legate de digitalizare, în coordonarea echipelor care au avut ca obiective eficientizarea activității și în relația cu instituții și organizații internaționale, și anume Comisia Europeană, GRECO, EPPO, rețelele europene de cooperare judiciară;

– Având în vedere toate strategiile și obiectivele propuse în cadrul proiectului de management și în timpul interviului, parcursul său profesional care a inclus experiența la conducerea DNA, viziunea si coerența managerială, implicarea sa în investigații complexe la nivel înalt, apreciem că toate acestea constituie un fundament solid pentru a putea implementa măsurile propuse de acesta, din perspectiva funcției de adjunct al Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

3. Pentru funcţia de procuror-şef al Direcției Naționale Anticorupție, pe domnul Ioan-Viorel CERBU;

Pentru formularea acestei propuneri, ministrul justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:

– este un procuror cu o experiență profesională foarte bogată, având realizări deosebite, atât în funcții de execuție, cât și în funcții de conducere în cadrul Direcției Naționale Anticorupție;

– dispune de o bună capacitate de a valorifica, inclusiv în plan managerial, experiența multilaterală dobândită în cadrul DNA, PICCJ, DIICOT, inclusiv prin identificarea avantajelor utilizării în cadrul urmăririi penale a instrumentelor moderne, de natură tehnică, în combinație cu urmărirea eliminării avantajelor economice derivate din săvârșirea infracțiunilor de corupție și a celor asimilate acestora;

– îmbină cu măiestrie experiența și cunoștințele din domeniul urmăririi penale cu cele de management judiciar și conștientizează necesitatea adaptării Ministerului Public la continua evoluție a infracționalității, prin utilizarea metodelor și mijloacelor moderne în combaterea infracționalității economico-financiare și în recuperarea produsului infracțiunii;

– din planul de management și din interviul susținut în fața Comisiei de interviu au fost apreciate direcțiile de acțiune pentru limitarea drastică a fenomenului corupției, printre care: abordarea integrată a fenomenului prin eforturi conjugate ale tuturor instituțiilor responsabile și prin utilizarea eficientă a datelor disponibile; întărirea capacității de detectare și investigare a faptelor de mare corupție, inclusiv prin prioritizarea domeniilor cu grad ridicat de risc și impact social major; implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor, urmată de comunicarea cu celeritate a acestora către organele de urmărire penală, fără interferențe în cercetarea penală și în procesul de justiție; corectarea mecanismelor legislative și administrative care întârzie realizarea actului de justiție în ceea ce privește corupția, cu respectarea separației puterilor în stat și a normelor constituționale; asigurarea transparenței în achizițiile publice, inclusiv în domeniul apărării naționale;

– din proiectul de management și interviul susținut în fața Comisiei de interviu a rezultat acuratețea politicii de resurse umane care se referă la creșterea performanței DNA, prin asigurarea unui nivel ridicat de exigență în cadrul procedurilor de recrutare și selecție a personalului, precum și promovarea imaginii DNA în vederea creșterii nivelului de atractivitate pentru posturile vacante existente în organigrama instituției.

4. Pentru cele 2 funcţii de procuror-şef adjunct ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pe:

• doamna procuror Marinela MINCĂ;

Pentru formularea acestei propuneri, ministrul justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:

– proiectul de management evidențiază o înțelegere clară a rolului funcției de procuror-şef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție, respectiv acela de a operaționaliza deciziile strategice, de a asigura coerența activității structurilor interne și de a contribui la buna funcționare a instituției în ansamblul său;

– parcursul profesional al doamnei procuror demonstrează experiență directă în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, atât de la nivelul funcţiei de procuror-şef secţie şi membru în colegiul de conducere, funcții exercitate în contexte care presupun responsabilitate decizională, rigoare profesională și respectarea standardelor de integritate;

– se remarcă atenţia deosebită în ceea ce priveşte gestionarea resursei umane, considerată element-cheie al performanței instituționale, propunându-se măsuri privind evaluarea obiectivă a personalului, clarificarea responsabilităților, formarea profesională continuă şi motivarea personalului. Aceste aspecte sunt esențiale pentru exercitarea funcției de procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care presupune coordonarea structurilor interne și sprijinirea conducerii în gestionarea personalului;

– doamna procuror Marinela MINCĂ a integrat în proiect o analiză a impactului corupției asupra societății și asupra funcționării instituțiilor juridice, subliniind necesitatea consolidării mecanismelor de prevenție, măsurile propuse vizând întărirea controlului intern, creșterea transparenței decizionale, promovarea unei culturi organizaționale bazate pe integritate, demonstrând o abordare realistă, adaptată responsabilităților specifice funcției pentru care a candidat;

– nu a fost neglijat nici impactul corupției asupra societății, evidențiind efectele acesteia asupra economiei, prin distorsionarea alocării resurselor și afectarea mediului investițional, asupra coeziunii sociale, cu consecințe directe asupra încrederii publice și a perspectivelor generațiilor tinere, precum și asupra planului politic și instituțional, prin erodarea autorității statului și a funcționării eficiente a instituțiilor, subliniind totodată consecințele pe termen lung ale acestui fenomen asupra dezvoltării durabile și a consolidării statului de drept. Măsurile propuse inclusiv prin răspunsurile prezentate la întrebările comisiei, vizează raționalizarea procedurilor interne, reducerea costurilor generate de disfuncționalități operaționale, corelarea obiectivelor manageriale cu resursele disponibile.

• domnul procuror Marius-Ionel ŞTEFAN;

Pentru formularea acestei propuneri, ministrul justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:

– experiența profesională a domnului procuror este amplă și vizează o înțelegere foarte clară a specificului activității Direcției Naționale Anticorupție (DNA), acesta instrumentând cauze complexe privind infracțiuni de corupție și infracțiuni asimilate acestora, domnul procuror Marius-Ionel Ștefan având o vechime de 17 ani, perioadă în care a exercitat atât atribuții specifice unei funcții de conducere, cât și unei funcții de execuție;

– prin prisma funcțiilor de conducere exercitate, în calitatea sa de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș și de procuror-șef al Serviciului Teritorial Pitești din cadrul DNA, acesta a identificat aspecte esențiale pentru funcționarea eficientă a Direcției, transpuse ulterior în obiectivele planului de management;

– proiectul de management se remarcă printr-o structură logică, coerentă și completă, construită pe o analiză riguroasă a cadrului legal, a organizării instituționale și a activității concrete a DNA; introducerea proiectului plasează activitatea direcției într-un context național și european clar definit, cu referire explicită la strategiile relevante în domeniul anticorupției și al dezvoltării sistemului judiciar;

– în urma prezentării de către domnul procuror Marius Ionel Stefan a planului de management, precum si a răspunsurilor al interviu, se constată o îmbinare optimă a experienţei si a cunostinţelor din domeniu judiciar penal cu cele de management judicar, candidatul demonstrând si o preocupare constantă pentru dimensiunea umană a activității instituționale prin dezvoltarea unui climat organizațional bazat pe comunicare deschisă, respect reciproc și recunoașterea meritelor profesionale, elemente esențiale pentru menținerea motivației personalului într-un domeniu caracterizat de presiune profesională ridicată;

– experiența domnului procuror atât în funcții de conducere, cât și de execuție, precum și complexitatea atribuțiilor funcției raportată la aptitudinile profesionale și personale ce au reieșit din analiza documentației depuse (CV, lucrări semnificative, plan de management și interviu), denotă o viziune coerentă si realistă a contextului institutional actual al Direcției Naționale Anticorupție, propunând solutii concrete pe maximizarea activităţii instituţiei.

5. Pentru funcţia de procuror-şef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pe domnul procuror Codrin-Horaţiu MIRON;

Pentru formularea acestei propuneri, ministrul justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:

– este un procuror cu o solidă pregătire profesională și o remarcabilă carieră universitară care, prin proiectul de management, a identificat în mod corect direcțiile de acțiune în vederea creșterii capacității operaționale a DIICOT de combatere a criminalității organizate, pentru sporirea calității și eficienței actului de justiție și de identificare a produsului infracțional ce urmează a fi indisponibilizat prin instituirea măsurilor asigurătorii;

– este, între altele, procuror specializat în combaterea infracționalității economico-financiare, având o experiență practică semnificativă în recuperarea produselor infracțiunii, inclusiv a celor aflate în străinătate;

– viziunea domnului procuror Codrin Horațiu MIRON pentru creșterea capacității operaționale a DIICOT de combatere a criminalității organizate este reprezentată de o prioritizare a anchetelor penale şi concentrarea asupra unor cauze apte să producă un impact deosebit asupra mediului infracţional (droguri, trafic de persoane, migranți, criminalitate informatică, macro-criminalitate economico-financiară);

– din analiza proiectului de management a rezultat justețea strategiei privind identificarea produsului infracțional ce urmează a fi indisponibilizat prin măsuri asigurători, măsurile de acțiune fiind: limitarea accesului grupărilor de criminalitate organizată la resurse financiare prin investigaţii paralele pentru identificarea şi indisponibilizarea produsului infracţional (follow the money), prin măsuri asiguratorii în scopul confiscării speciale/extinse, corelativ cu întărirea componentei de valorificare anticipată şi imediată a bunurilor sechestrate; insistența pentru aplicarea prevederilor legale privind instituția confiscării extinse; cooperarea intensificată cu ANABI și ONPCSB, iar prin intermediul lor, cu structurile omoloage din străinătate;

– în cadrul interviului, domnul procuror a prezentat modelul managerial pentru îmbunătățirea imaginii DIICOT în mass-media și în comunitate, direcțiile de acțiune fiind următoarele: o comunicare publică transparentă, modernă și orientată către cetățean/societate; organizarea de conferințe de presă pe aspecte legate de activitatea organelor de urmărire penală care suscită interesul mass-mediei și publicului; crearea unor conturi pe rețelele sociale, care să promoveze imaginea DIICOT și să reflecte activitatea și rezultatele obținute de structura specializată de parchet.

6. Pentru cele 2 funcţii de procuror-şef adjunct ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pe:

• domnul procuror Alex-Florin FLORENŢA;

Pentru formularea acestei propuneri, ministrul justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:

– este un procuror cu o experiență profesională solidă, având realizări deosebite, atât în funcții de execuție în cadrul Direcția Națională Anticorupție, cât și în funcții de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și la D.I.I.C.O.T – Structura centrală;

– domnul procuror, prin proiectul de management depus, își propune să ofere un cadru coerent de acțiune pentru consolidarea capacității instituționale a DIICOT, bazat pe convingerea că DIICOT trebuie să fie nu doar o structură de reacție, ci un actor strategic, capabil să anticipeze evoluțiile fenomenului infracțional, să răspundă ferm și profesionist amenințărilor actuale și să contribuie decisiv la protejarea statului de drept, a securității cetățenilor și a intereselor fundamentale ale României;

– își propune promovarea managementului cunoașterii și al comunicării directe, având aptitudinea de a mobiliza resursele, în primul rând pe cele umane și de a valorifica avantajele competitive ale DIICOT pentru trecerea acestei structuri specializate de parchet într-o nouă etapă a evoluției sale, propunând prin proiectul de management: limitarea delegărilor la situații strict justificate operativ și prioritizarea concursurilor de numire, concomitent cu dezvoltarea unor mecanisme de fidelizare a personalului deja format în cadrul direcției; corelarea politicii de resurse umane cu structura reală a fenomenului infracțional, în special în domeniul traficului de droguri, care a reprezentat peste 75% din cauzele soluționate prin rechizitoriu sau acord de recunoaștere a vinovăției în anul 2025; consolidarea echipelor mixte procuror–polițist–specialist, prin stabilitate și continuitate, în detrimentul rotației frecvente a personalului;

– îmbină cu măiestrie experiența și cunoștințele din domeniul urmăririi penale cu cele de management judiciar și conștientizează necesitatea adaptării DIICOT la continua evoluție a infracționalității, prin utilizarea metodelor și mijloacelor moderne în combaterea infracționalității organizate, economico-financiare și în recuperarea produsului infracțiunii. Astfel, în proiectul de management depus, domnul procuror Florența propune o serie de obiective în vederea consolidării capacității funcționale a D.I.I.C.O.T., respectiv: creșterea capacității operative prin adaptarea schemelor de personal și flexibilizarea resursei umane, dimensionarea corectă a schemelor de personal pentru procurori și grefieri, fundamentată pe analize obiective de încărcătură și complexitate. Totodată, în cadrul interviului în fața Comisiei de interviu, domnul procuror a prezentat argumente în vederea consolidării culturii instituirii măsurilor asigurătorii în cauzele cu componentă patrimonială, ca instrument de eficiență și descurajare. În acest sens, un element central îl va constitui abordarea timpurie a dimensiunii financiare a infracțiunii, prin evaluarea preliminară a existenței unui prejudiciu sau a unui beneficiu obținut din infracțiune și identificarea bunurilor susceptibile de indisponibilizare încă din faza inițială a urmăririi penale. În acest scop, se va urmări aplicarea consecventă a măsurilor asigurătorii în cauzele eligibile, indiferent de tipul de infracțiune și se va încuraja utilizarea măsurilor asigurătorii, inclusiv pentru recuperarea cheltuielilor judiciare, conform Ordinului comun al PÎCCJ și MAI nr. 288/2024;

– are certe abilități de leadership, este un bun comunicator și are aptitudinea de a cultiva relații de încredere în mediul profesional.

• domnul procuror Gill-Julien GRIGORE-IACOBICI.

Pentru formularea acestei propuneri, ministrul justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:

– este un procuror cu o vastă pregătire profesională și o experientă foarte mare, atât în funcții de execuție, cât şi în funcții de conducere, iar prin proiectul de management, a identificat în mod corect prioritățile de acțiune, punctele slabe ale direcției specializate, oportunitățile, precum şi soluțiile pentru realizarea obiectivelor, în vederea creșterii capacității operaționale a DIICOT de combatere a criminalității organizate, pentru sporirea calității și eficienței actului de justiție și de identificare a produsului infracțional ce urmează a fi indisponibilizat prin instituirea măsurilor asigurătorii;

– domnul procuror a subliniat atât în proiectul de management, cât și prin discursul susținut în fața Comisiei de interviu, că este absolut necesară planificarea riguroasă a activității pe toate palierele ierarhice ale DIICOT, demers care va urmări cu precădere corelarea obiectivelor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism cu obiectivele asumate prin Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar și a justiției ca serviciu public 2025-2029 și a planului de acțiune aferent acesteia și cu obiectivele Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

– a evidențiat în proiectul de management importanța realizării la nivelul structurii centrale și a fiecărei structuri teritoriale ale DIICOT a unei analize de risc, care să ducă la identificarea particularităților pe care le manifestă fenomenul infracțional în fiecare zonă geografică a țării. În acest fel, pe lângă obiectivul general al Direcției de îndeplinire al rolului constituțional prin creșterea eficienței în combaterea criminalității organizate și a terorismului, vor trebui identificate obiectivele specifice fiecărei structuri componente, care să permită o alocare eficientă a resurselor umane și materiale disponibile, conform specificului infracțional al fiecărei zone geografice în parte;

– a pus accentul pe creșterea gradului de digitalizare ca un imperativ pentru fluidizarea şi eficientizarea activităţii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;

– a susținut dezvoltarea unei cooperări eficiente, proactive între procurorii din cadrul direcției și procurorii din parchetele tradiționale, pe acele linii de activitate unde există o competență partajată (trafic de migranţi, trafic de persoane/proxenetism, și altele), precizând că obiectivul poate fi realizat prin constituirea unor grupuri de lucru pe plan local, unde să poată fi examinate informațiile cu interes operativ, să se analizeze de la început eventuala competență de instrumentare a cauzei, pentru a evita declinări ulterioare de competență, cu consecințe asupra validității probatoriului, pierderii unor momente operative, precum și adoptarea unor strategii comune de lucru pentru structurile de parchet implicate.

Propunerile vor fi transmise Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii astăzi, 02.03.2026, pentru obţinerea avizului în conformitate cu art. 147 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare.”, arată Ministerul Justiției.

Criteriile după care au fost evaluați candidații
În ceea ce priveşte susţinerea proiectului privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care candidează, criteriile au fost: cunoaşterea specificului unităţii sau a structurii pentru care candídează, sub aspectul activităţii desfăşurate şi al modului de organizare; viziunea asupra modului în care candidatul înţelege să organizeze instituţia în vederea îndeplinirii atribuţiilor constituţionale de promovare a intereselor generale ale societăţii şi apărării ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetătenilor; identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi ale unităţii sau structurii pentru care candidează; propunerea de soluţii pentru prevenirea sau înlăturarea disfuncţiilor sau vulnerabilităţilor identificate; compatibilitatea proiectului managerial cu cel al procurorului ierarhic superior, dacă este cazul.

Citește și : DOCUMENT CCR a publicat motivarea pe legea pensiilor magistraților. Noua lege nu elimină pensia de serviciu / Actul merge la Nicușor Dan spre promulgare

Verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare a vizat următoarele aspecte: capacitatea de organizare; asumarea responsabilităţilor; rapiditatea în luarea deciziilor; rezistenţa la stres; autoperfecţionarea; capacitatea de analiză, sínteză, previziune şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung; g) iniţiativa în modernizarea managementului unităţii/structurii; capacitatea de adaptare rapidă; capacitatea de relaţionare şi comunicare; capacitatea şi dísponibilitatea de a lucra în echipă şi de a colabora cu colegii; cunoştinţele privind comunicarea publică şí interpersonală, rezolvarea conflictelor şi situaţiilor de criză; cunoştinţele de management judiciar.

Cu privire la evaluarea aspectelor legate de modul în care candidatul se raportează la valorile profesiei şi ale funcţiei pentru care candidează, criteriile au fost: motivaţia candidatului de a ocupa funcţia; atitudinea faţă de valorile profesiei şi ale funcţiei de conducere; aprecierile personale cu privire la nivelul de integritate, deontologie, responsabilitate, propuneri şi soluţii pentru creşterea încrederii cetăţenilor în justiţie.