Ministerul Justiţiei lucrează la o lege prin care torţionarii comunişti să-şi piardă pensiile

„Ce pot să vă spun este că noi, în cadrul Ministerului, avem în analiză un asemenea proiect care prevede pierderea acestor pensii”, a spus Robert Cazanciuc, după şedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Premierul Victor Ponta declara, pe 14 august, că este dispus să-şi asume răspunderea pentru suspendarea plăţii pensiilor torţionarilor comunişti, dacă Parchetul începe o acţiune penală împotriva acestora, şi i-a cerut atunci ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc, să găsească o soluţie juridică pentru rezolvarea problemei.

„Îmi angajez eu răspunderea – cu dumneavoastră împreună – cu torţionarii, dacă avem orice fel de începere de acţiune penală din partea Parchetului sau un mic suport juridic, să le suspendăm plata pensiei până se judecă procesul. Probabil că o să ne dea în judecată. Vorbiţi şi cu CSM, şi cu toţi cei care ne mai pot sprijini. Ăştia, marii anticomunişti care condamnau anticomunismul, văd că i-au lăsat pe torţionari foarte bine. Haideţi să luăm noi măsuri, care eram oameni tineri în ’89 şi nefiind din acelaşi sistem cu ei putem să luăm măsuri”, i-a spus atunci Ponta lui Cazanciuc, în şedinţa Guvernului.

Totodată, premierul i-a cerut ministrului Justiţiei ca, în afară de Consiliul Superior al Magistraturii, să solicite un punct de vedere în acest sens de la Curtea Constituţională şi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

„Vreau să găsim soluţia. Nu pot să cred că nu există nicio soluţie juridică şi doar ne uităm”, a mai spus Ponta.

Premierul declara, pe 13 august, că Guvernul îşi „asumă riscul” de a emite o ordonanţă de urgenţă prin care pensiile speciale ale torţionarilor comunişti vor fi reduse, dar preciza că decizia nu poate fi luată în lipsa unui „suport” juridic din partea Parchetului.

„Pe baza unor constatări ale Parchetului pot să intervin legislativ, pentru că altfel nu am voie să tai pensia cuiva, că mă dă în judecată şi Curtea Constituţională a spus că nu am voie să mă ating de pensia nimănui. În măsura în care în care am un suport de la Parchet, nu mai aştept hotărâri judecătoreşti, imediat, prin ordonanţă de urgenţă – dacă nu marii anticomunişti de la televizor poate fac un proiect de lege, însă sunt anticomunişti din gură, dacă nu o să fac eu Guvernul o ordonanţă şi o să reglementez acest lucru”, spunea atunci Ponta.

Şeful Executivului arăta că este „revoltător” faptul că la 24 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989 nu s-a întâmplat nimic în acest sens, deşi actualul preşedinte a condamnat comunismul în Parlament.

„După ce am avut tot felul de anticomunişti de mucava, ca domnul Băsescu, care condamna prin Parlament comunismul, nu s-a făcut nimic. La 24 de ani, să afle presa. Ştia oare şi Băsescu când condamna că nu face nimic? Sau te pomeneşti că o să spună Guvernului să se trezească! Şi gândirea lor e identică”, a mai spus Ponta.

Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a declarat marţi, la Consiliul Superior al Magistraturii, că în prezent procurorii studiază toate materialele depuse împreună cu sesizările privind crimele şi abuzurile politice comise în perioada comunistă.

„Suntem în faza în care analizăm, studiem toate materialele depuse de cei care ne-au sesizat şi urmează ca, în curând, materialul este destul de voluminos, să ne stabilim şi direcţiile de acţiune”, a spus Tiberiu Niţu, care a venit la CSM pentru a participa la şedinţa Plenului Consiliului.

Întrebat dacă Alexandru Vişinescu va fi chemat în această săptămână la audieri, procurorul general al României a spus că nu poate să facă aprecieri „asupra distanţei în timp când se va proceda la audieri”.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a solicitat, pe 30 iulie, Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti începerea urmării penale a fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, pentru omor deosebit de grav.

În 9 august, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a preluat de la Parchetul Tribunalului Bucureşti, dosarul având ca obiect denunţul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului împotriva torţionarului Alexandru Vişinescu. Parchetul instanţei supreme a precizat că dosarul a fost preluat având în vedere complexitatea cauzei şi volumul mare de activităţi procesuale şi procedurale ce urmează a fi efectuate în vederea soluţionării cu celeritate a acesteia.

Potrivit preşedintelui executiv al IICCMER, Andrei Muraru, toţi deţinuţii politici închişi în timpul regimului comunist la Râmnicu Sărat „au fost torturaţi fizic şi psihic ca urmare a deciziilor luate de comandantul penitenciarului”, Alexandru Vişinescu fiind „responsabil din punct de vedere penal pentru decesele înregistrate la Râmnicu Sărat în timpul mandatului său”.

Reprezentanţii institutului au arătat că, între anii 1956 şi 1963, la Râmnicu Sărat s-au înregistrat cinci cazuri de deces posibil de documentat – Ion Mihalache, Gheorghe Dobre, Gheorghe Plăcinţeanu, Victor Rădulescu Pogoneanu, Mihail Romniceanu, cauzate de colaps cardio-vascular, insuficienţă circulatorie cerebrală, hemoragie cerebrală sau afecţiuni ale aparatului digestiv – ileus paralitic ireversibil -, aşa cum rezultă din procesele verbale de constatare a decesului, în documente fiind consemnate semnele vizibile ale malnutriţiei.

De asemenea, IICCMER a depus la Parchet plângerile deţinuţilor legate de tratamentele primite, aşa cum sunt consemnate de referatele supraveghetorilor (plângeri pentru care au primit zile de izolare), ca mărturii ce contrazic documentele legate de vizitele medicale.

Potrivit IICCMER, Alexandru Vişinescu este primul dintr-o listă cu 35 de angajaţi ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor (DGP) care au exercitat funcţii în perioada 1950-1964. Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 şi 99 de ani şi locuiesc în România.

Proiectul prin care sunt deconspirate faptele acestora este realizat de IICCMER în parteneriat cu Gândul.

Preşedintele executiv al IICCMER a precizat că în perioada următoare va fi prezentat cel de-al doilea caz investigat, respectiv cel al unei persoane care ar fi vinovată de moartea a peste 40 de deţinuţi, în câteva luni, alţi 40 de supravieţuitori fiind identificaţi.