Ilie Bolojan, după publicarea proiectului de buget 2026: „Statul trebuie să cheltuiască mai responsabil. România va plăti aproximativ 60 de miliarde de lei pe dobânzi”

Prim-ministrul Ilie Bolojan a anunțat că Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de buget pentru acest an, precizând că Guvernul își propune să îl aprobe până la sfârșitul săptămânii și să îl trimită Parlamentului pentru adoptare.

”Bugetul pentru acest an este construit într-un context economic dificil și trebuie să răspundă simultan mai multor provocări. Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar, să mențină un nivel ridicat al investițiilor, să gestioneze costul ridicat al dobânzilor, să eficientizeze administrația publică și, în același timp, să pună economia pe baze mai sănătoase”, a scris Ilie Bolojan, miercuri, într-o postare pe Facebook.

Proiectul de buget pe 2026, publicat – Deficitul bugetar, estimat la 6,2% din PIB/ Veniturile totale cresc la 36 % din PIB/ Cheltuielile cresc cu aproximativ 55,5 miliarde lei/ Bugetul pentru investiţii creşte cu aproape 25,6 miliarde lei

Alte articole

Banii alocați bisericilor din țară, reduși drastic de guvernul Ilie Bolojan. Sumele alocate reparațiilor lăcașelor de cult se înjumătățesc

Cheltuielile de personal cresc în 2026 față de anul trecut, în ciuda garanțiilor premierului Ilie Bolojan. Fostul premier Florin Cîțu prezintă situația: „Povestea cu reducerea cheltuielilor a fost propagandă”

Deficitul bugetar pentru 2026 este estimat la 6,2% din PIB, fiind proiectat sã scadã la 5,1% din PIB în 2027, veniturile totale cresc la 36 % din PIB faţă de anul trecut, iar cheltuielile cresc cu aproximativ 55,5 miliarde lei, conform proiectului bugetului de stat pe 2026 făcut public marţi de Ministerul Finanţelor. De asemenea, bugetul pentru investiţii creşte cu aproape 25,6 miliarde lei faţă de anul trecut, ceea ce ridicã ponderea acestora la peste 8% din PIB, faţã de 7,2% în anul precedent. Ministerul Finanţelor an unţă că, pentru 2026 proiectul de buget propune o formulã mai echitabilã şi mai predictibilã de finanţare a Capitalei, propunând crearea unui fond la dispoziţia Consiliului General al Municipiului Bucureşti, destinat finanţãrii serviciilor publice generale de la nivelul Municipiului Bucureşti, pentru asigurarea cofinanţãrii proiectelor de infrastructurã şi pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală,

”Ministerul Finanţelor a publicat în transparenţã pachetul de documente aferente proiectului de buget general consolidat pentru anul 2026, construit pe principii de responsabilitate fiscalã, echilibru şi dezvoltare economicã sustenabilã. Bugetul este orientat cãtre mediul de afaceri şi relansare economicã şi este fundamentat pe un nivel record al investiţiilor publice şi pe o utilizare extinsã a fondurilor europene, având ca obiectiv consolidarea creşterii economice şi susţinerea comunitãţilor locale. Acesta conţine: Proiectul de lege a bugetului de stat pe anul 2026, precum şi Raportul privind situaţia macroeconomicã pe anul 2026 şi proiecţia acesteia pe anii 2027-2029; Proiectul de lege a bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2026;  Proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2026, precum şi STRATEGIA FISCAL-BUGETARÃ PENTRU PERIOADA 2026 – 2028”, anunţă instituţia într-un comunicat.

Conform ministrului Finanţelor Alrexandru Nazare, este  un buget al responsabilitãţii şi al dezvoltãrii.

„Bugetul pentru 2026 este un buget al responsabilitãţii şi al dezvoltãrii şi reflectã angajamentul Guvernului pentru menţinerea echilibrului între consolidarea fiscalã şi susţinerea investiţiilor, astfel încât ajustarea deficitului bugetar sã se realizeze gradual, fãrã a afecta potenţialul de creştere al economiei. Prin acest buget urmãrim utilizarea responsabilã a banilor publici şi continuarea proiectelor care contribuie la modernizarea economiei şi la creşterea calitãţii vieţii românilor. Direcţionarea resurselor cãtre proiecte care genereazã creştere economicã, consolidarea disciplinei financiare şi creşterea transparenţei în gestionarea banilor publici vor asigura menţinerea unei politici fiscale responsabile şi predictibile, în concordanţã cu angajamentele asumate la nivel european şi cu obiectivul de reducere gradualã a deficitului bugetar”, declară Nazare.

Pentru anul 2026, deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB, respectiv 127,7 miliarde lei, fiind proiectat sã scadã la 5,1% din PIB în 2027. Produsul Intern Brut este estimat la 2.045 miliarde lei în 2026, respectiv la 2.182 miliarde lei în 2027.

Veniturile totale ale bugetului cresc de la 34,7% la 36,0% din PIB, ”reflectând atât mãsurile de consolidare fiscalã, cât şi o îmbunãtãţire a colectãrii”, precizează ministerul. Din acest total, 31,1% din PIB reprezintã venituri curente – venituri fiscale, contribuţii şi alte venituri ale statului. Astfel, veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la aproximativ 736,5 miliarde lei în 2026, în timp ce veniturile curente se ridicã la 636,3 miliarde lei. Construcţia bugetarã are la bazã venituri stabilizate şi eficientizarea activitãţii administraţiei fiscale.

Conform Ministerului Finanţelor, bugetul este construit astfel încât resursele suplimentare sã fie orientate prioritar cãtre investiţii şi absorbţia fondurilor europene, în paralel cu continuarea consolidãrii fiscal-bugetare.
”Deşi, pe fondul împrumuturilor acumulate în anii anteriori, dobânzile cresc cu aproximativ 0,4% din PIB, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei, bugetul proiecteazã în condiţiile reducerii deficitului absorbţia unor cheltuieli cu investiţiile care se ridicã peste nivelul anului 2025, cu un nivel record de peste 160 miliarde de lei, cu precãdere cele din fonduri europene”, subliniază instituţia.

Sprijin pentru sectoare sociale şi programe prioritare

Bugetul include alocãri importante pentru programe sociale şi educaţionale, precum:

●        1,7 miliarde pentru sprijinirea vârstnicilor prin acordarea de sprijin financiar (pachetul de solidaritate);
●        1,53 miliarde lei pentru programul „Masã sãnãtoasã” în şcoli;
●        15,48 miliarde lei pentru finanţarea serviciilor sociale pentru copii şi persoane cu dizabilitãţi, inclusiv pentru finanţarea drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav şi a indemnizaţiilor lunare;
●        sprijin pentru infrastructura de drumuri judeţene şi comunale;
●        programe pentru protecţia mediului şi dezvoltarea comunitãţilor locale.

Totodatã, sunt prevãzute fonduri pentru compensarea costurilor la energie, în cazul în care mecanismele existente nu acoperã cererile de decontare. În acest sens, 1,75 miliarde lei sunt alocate Ministerului Muncii, iar 2 miliarde de lei Ministerului Energiei.

Sprijin pentru mediul de afaceri şi investiţii private

”Bugetul este orientat ferm cãtre mediul de afaceri şi relansare economicã, atât prin sumele din investiţii care ajung în economie, cât şi prin stimularea investiţiilor productive, deductibilitãţi pentru profitul reinvestit şi mecanisme moderne de finanţare prin capital de stat şi credite fiscale dedicate industriei, exploatãrii resurselor, inovãrii şi reîntoarcerii capitalului uman din afara ţãrii în România. Bugetul pe 2026 susţine creşterea economicã pe termen lung, într-un context european şi internaţional marcat de incertitudini, printr-un mix de investiţii publice ridicate, consolidare fiscalã gradualã şi mãsuri de sprijin pentru mediul de afaceri.
Este un buget realist, construit fãrã presiune fiscalã suplimentarã în 2026, pe baza veniturilor stabilizate în urma corecţiilor din a doua jumãtate din 2025, inclusiv eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) şi ajustãrile privind regimul microîntreprinderilor, care asigurã predictibilitate şi o bazã solidã de venituri”, precizează reprezentanţii Ministerului Finanţelor.

Proiectul de buget include, în mod distinct, creditele de angajament necesare pentru lansarea schemelor de ajutor de stat prevãzute în cadrul pachetului de relansare economicã, precum şi pentru stimularea investiţiilor private prin mãsurile fiscale adoptate recent de Guvern în cadrul aceluiaşi pachet.

Resurse semnificative pentru comunitãţile locale
Bugetul pe 2026 alocã cel mai ridicat nivel de pânã acum al resurselor pentru dezvoltarea comunitãţilor şi autoritãţilor publice locale – 86,4 de miliarde de lei faţã de 79 de miliarde de lei în 2025 (+7,4 miliarde lei), aproximativ 2/3 din fondurile europene fiind direcţionate cãtre proiecte locale şi regionale, asigurând astfel cofinanţãrile necesare şi continuitatea investiţiilor în teritoriu, susţine Ministerul Finanţelor.

Din TVA sunt alocate 27,7 miliarde lei pentru finanţarea bugetelor locale, dintre care:
●        4,5 miliarde lei pentru bugetele locale ale judeţelor;
●        17,6 miliarde lei pentru bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor Municipiului Bucureşti;
●        880 milioane lei pentru drumuri judeţene şi comunale;
●        3,8 miliarde lei pentru echilibrarea bugetelor locale;
●        915,6 milioane lei pentru finanţarea învãţãmântului privat şi confesional acreditat fãrã taxe.

Distribuirea impozitului pe venit cãtre autoritãţile locale se realizeazã pe baza unor cote stabilite prin lege: 15% pentru judeţe, 63% pentru municipii, oraşe şi comune, 14% pentru fondul naţional de echilibrare, 6% la dispoziţia consiliilor judeţene, iar 2% pentru instituţii culturale precum teatrele, operele şi filarmonicile.

Mecanismele de echilibrare se bazeazã pe cote clare, praguri per locuitor şi reţineri diferenţiate, asigurând un management financiar bazat pe date şi modele obiective.

”Proiectul de buget pentru 2026 corecteazã modul de finanţare al Municipiului Bucureşti. În ultimii ani, resursele Capitalei din impozitul pe venit au scãzut din cauza modificãrilor legislative ale bazei de impozitare şi a contribuţiei la mecanismul naţional de echilibrare a bugetelor locale. Pentru 2026 proiectul de buget propune o formulã mai echitabilã şi mai predictibilã de finanţare a Capitalei. Astfel, se propune crearea unui fond la dispoziţia Consiliului General al Municipiului Bucureşti, destinat finanţãrii serviciilor publice generale de la nivelul Municipiului Bucureşti, pentru asigurarea cofinanþãrii proiectelor de infrastructurã ºi pentru susþinerea programelor de dezvoltare localã. Prin aceastã abordare se urmãreşte crearea unui cadru bugetar mai stabil şi mai predictibil, care sã permitã planificarea multianualã a investiţiilor şi îmbunãtãţirea calitãţii serviciilor publice pentru locuitorii Capitalei”, conform Ministerului Finanţelor.

Veniturile bugetare proiectate 

Veniturile totale ale Bugetului General Consolidat sunt proiectate la 736,5 miliarde lei, reprezentând 36,0% din PIB, veniturile curente reprezentând 636,3 miliarde lei (31,1% din PIB).

”Diferenţa dintre veniturile totale ale Bugetului General Consolidat şi veniturile curente, de aproximativ 100 miliarde lei, reflectã contribuţia semnificativã a fondurilor europene şi a altor venituri de capital în anul 2026. Acest nivel ridicat al resurselor provenite din finanţãri europene evidenţiazã rolul esenţial al acestora în susţinerea investiţiilor publice şi în stimularea creşterii economice în cadrul proiectului de buget. Veniturile fiscale sunt estimate sã creascã de la 16,9% din PIB în anul 2025 la aproximativ 17,5% din PIB în anul 2026, respectiv de la 323 miliarde lei la 357,6 miliarde lei. În acelaşi timp, contribuţiile de asigurãri sociale înregistreazã o creştere de la 10,9% din PIB la 11,1% din PIB, de la 208,0 miliarde lei la 226,4 miliarde lei. Aceastã evoluţie reflectã efectele mãsurilor adoptate de Guvern în cursul anului trecut pentru implementarea angajamentelor asumate prin reforma fiscalã prevãzutã în PNRR, precum şi pentru a rãspunde evaluãrilor Comisiei Europene privind necesitatea ajustãrii fiscal-bugetare”, explică Ministerul Finanţelor.

Potrivit sursei citate, structura veniturilor bugetare evidenţiazã, totodatã, stabilizarea bazei de impozitare, eliminarea unor distorsiuni fiscale şi îmbunãtãţirea colectãrii prin mãsurile de modernizare implementate la nivelul ANAF, inclusiv digitalizarea administraţiei fiscale şi utilizarea instrumentelor de management bazate pe date. În acelaşi timp, proiectul de buget integreazã în mod coerent fluxurile financiare provenite din fonduri europene şi PNRR, asigurând flexibilitatea necesarã în funcţie de ritmul rambursãrilor şi al implementãrii proiectelor.

Cheltuieli şi disciplinã fiscal-bugetarã

Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat cresc cu aproximativ 55,5 miliarde lei, de la 808,7 miliarde la 864,3 miliarde lei, creşterea fiind determinatã în principal de investiţii, fonduri europene şi costurile finanţãrii datoriei publice generatã de deficitele bugetare aferente ultimilor ani, nu de creşterea cheltuielilor de funcţionare ale statului.
Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate sã creascã în anul 2026 cu aproximativ 10,3 miliarde lei, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei.

”Evoluţia reflectã atât costurile finanţãrii deficitului bugetar acumulat în anii anteriori, cât şi menţinerea unui nivel încã ridicat al ratelor de dobândã pe pieţele financiare. În aceste condiţii, cheltuielile cu dobânzile ajung la o pondere de aproximativ 3,0% din PIB, în contextul în care bugetul pentru anul 2026 este construit pe o ţintã de deficit bugetar de 6,2% din PIB”, precizează ministerul.

Bugetul pentru anul 2026 este construit în concordanţã cu angajamentele asumate de România în cadrul Planului Fiscal-Bugetar Structural pe Termen Mediu, care prevede, în principal, reducerea gradualã a cheltuielilor de funcţionare ale statului şi consolidarea disciplinei fiscal-bugetare.

În acest sens, cheltuielile de personal se reduc ca pondere în PIB de la 8,8% la 8,2%, pe fondul mãsurilor adoptate de Guvern în sectorul administraţiei publice, orientate spre eficientizarea aparatului public şi temperarea ritmului de creştere al cheltuielilor curente.

În acelaşi timp, cheltuielile de asistenţã socialã se menţin, în termeni nominali, la aproximativ 250 de miliarde de lei. Ca pondere în PIB, acestea scad de la 13,1% în anul 2025 la 12,2% în proiectul de buget pentru 2026, evoluţie determinatã în principal de creşterea estimatã a economiei.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii se menţin la un nivel de aproximativ 5,2% din PIB, în condiţiile unui nivel încã ridicat al inflaţiei. Stabilizarea acestor cheltuieli reflectã efortul Guvernului de a limita creşterea cheltuielilor curente şi de a utiliza mai eficient resursele publice.

Pentru menţinerea disciplinei fiscal-bugetare, bugetul stabileşte şi o serie de plafoane importante pentru principalele categorii de cheltuieli, inclusiv pentru cheltuielile de personal, cheltuielile de asistenţã socialã şi datoria publicã, aceasta din urmã fiind plafonatã la 62,5% din PIB la sfârşitul anului 2026.

Totodatã, proiectul de buget introduce mecanisme suplimentare de monitorizare şi transparenţã, inclusiv termene clare pentru raportarea execuţiei bugetare şi aplicarea unor standarde de cost menite sã asigure o utilizare mai eficientã şi mai responsabilã a resurselor publice.

Investiţii publice de peste 32 miliarde euro
Volumul total al investiţiilor ajunge la aproximativ 163,8 miliarde lei, cu aproape 25,6 miliarde lei mai mult decât în 2025, ceea ce ridicã ponderea acestora la peste 8% din PIB, faţã de 7,2% în anul precedent.
Cea mai mare parte a acestor investiţii este susţinutã din fonduri europene, care depãşesc 110 miliarde lei, adicã aproximativ douã treimi din total. Bugetul alocat fondurilor europene creşte cu peste 40% faţã de anul trecut (78 miliarde lei), prin integrarea finanţãrilor din politica de coeziune, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţã şi instrumentul SAFE pentru consolidarea capacitãţilor de apãrare. Din aceastã sumã, aproximativ 6 miliarde lei reprezintã avansuri pentru proiectele finanţate prin SAFE, prin care România poate beneficia pânã în 2030 de aproximativ 16,2 miliarde euro. Fondurile vor susţine atât programe de înzestrare militarã, cât şi dezvoltarea infrastructurii militare cu utilizare dualã, inclusiv proiecte strategice de infrastructurã de transport în zona de est a României, precum Paşcani–Suceava–Siret şi Târgu Neamţ–Iaşi–Ungheni.

PNRR rãmâne o componentã esenţialã a bugetului pentru 2026. România mai are de atras peste 10 miliarde euro de la Comisia Europeanã, iar multe dintre proiecte se aflã deja în stadii avansate de implementare. Pânã în august 2026 trebuie finalizate investiţii majore, precum Autostrada Moldovei, proiecte de infrastructurã spitaliceascã şi investiţii în energie, eficienţã energeticã şi mobilitate urbanã.

”Pentru a maximiza impactul fondurilor europene şi a limita presiunea asupra datoriei publice, bugetul pentru 2026 acordã o pondere mai mare finanţãrilor din granturi faţã de cele din împrumuturi. Aceastã reconfigurare a fost posibilã în urma modificãrii PNRR aprobate în toamna anului trecut, care a permis adaptarea planului la actualul context fiscal-bugetar, marcat de procedura de deficit excesiv şi de traiectoria de ajustare agreatã cu Comisia Europeanã. În acest proces, Ministerul Finanţelor a sprijinit transferul unor proiecte importante din componenta de împrumut în cea de grant, inclusiv Autostrada Moldovei şi programele din Valul Renovãrii, investiţii cu impact major pentru economie şi pentru modernizarea comunitãţilor locale”, explică Ministerul Finanţelor.

Structura fondurilor dedicate investiţiilor:
●        Fonduri externe nerambursabile post-aderare: 51,3 mld. lei (+42% faţã de anul 2025)
●        PNRR – granturi: 41,4 mld. lei (+43% faţã de anul 2025)
●        PNRR – împrumuturi: 12,0 mld. lei (se menţin la acelaşi nivel)
●        SAFE – împrumuturi: peste 6 miliarde lei avansuri (autostrada Moldovei + echipamente şi tehnicã militarã)
●        Programe cu finanţare rambursabilã: 2,4 mld. lei (+40 % faţã de anul 2025)
●        Programe naţionale de finanţare (inclusiv apãrare): 50 miliarde lei (se menţin aproximativ la acelaşi nivel)
”Legea bugetului pe 2026 introduce un cadru detaliat şi modern de flexibilitate bugetarã, care permite redistribuiri rapide între proiecte UE, PNRR şi Fondul pentru modernizare; protejeazã fondurile europene nerambursabile; permite adaptarea la întârzieri sau accelerãri în fluxurile de finanţare; impune termene stricte pentru raportare şi monitorizare în timp real a execuţiei bugetare şi coreleazã cheltuielile de indicatori de performanţã, standarde de cost şi norme metodologice. Bugetul permite astfel realocãri între programe şi proiecte, astfel încât implementarea investiţiilor sã poatã fi adaptatã rapid în funcţie de ritmul de absorbţie a fondurilor”, anunţă Ministerul, precizând că, prin actuala arhitecturã vor fi posibile ajustãri rapide în funcţie de fluxurile de finanţare, asigurând astfel continuitatea proiectelor strategice şi accelerarea investiţiilor publice.