Nicușor Dan anunță că România va găzdui echipamente defensive americane după ședința CSAT: „Îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare. Țara lor este o țară sigură, ba chiar mai sigură”

UPDATE 13.48 Solicitarea SUA vizează bazele Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii, unde SUA ar vrea să disloce aproximativ 400-500 de militari pentru 90 de zile, potrivit surselor politice.

UPDATE 13.30 Iată declarațiile lui Nicușor Dan:

„Am avut astăzi o ședință a CSAT cu trei subiecte. Am discutat despre situația din Orientul Mijlociu, dintr-o perspectivă militară, o expunere din partea instituțiilor responsabile despre situația exactă și previziuni pe termen scurt mediu și lung, am discutat despre situația românilor din zonă, am avut o expunere a doamnei ministru de externe cu privire la situația de acolo. Până la acest moment au revneit din zonă 5.700 de oameni din care 3.700 de oameni au fost ajutați, într-un fel sau altul, de autorități.

Am discutat și de partea politică a acestui conflict, evident România împreună cu țările europene încearcă prin mijloace diplomatice, politice, să oprească acest război care evident are consecințe asupra economiei noastre și a românilor care trăiesc în zonă.

Alte articole

Călin Georgescu, din nou la poliţie pentru controlul judiciar, a cerut desecretizarea şedinţei CSAT în care s-a decis anularea alegerilor

Călin Georgescu: „Cei care au furat alegerile în 6 decembrie, astăzi fură pâinea de la oameni şi distrug vieţi”

Al doilea punct de pe ordinea de zi a vizat situația economică și consecințele economice ale războiului, creșterea prețurilor pe piața internațională ale petrolului, aici am avut o expunere a domnului ministru al energiei și discuții, premierul, ministrul energiei, ministrul de finanțe, asupra diferitelor scenarii la care putem să ne așteptăm, care va fi reacția statului român în funcție de aceste scenarii.

În ceea ce privește gazul, nu petrolul, guvernul a adoptat deja, începând cu 1 aprilie, o schemă de plafonare, de controlare a prețurilor, încât populația și companiile să nu fie afectate.

Punctul al treilea al discuției de azi în CSAT a fost dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane în România. E vorba de avioane de realimentare, cum deja s-a discutat în spațiul public, a unor echipamente de monitorizare și a unor echipamente de comunicații satelitare, acestea din urmă în corelare cu scutul de la Deveselu.

Subliniez faptul că aceste echipamente sunt DEFENSIVE, și subliniez faptul că ele nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. În termeni tehnici, se spune că ele sunt echipamente non-cinetice.

Ele vor fi, în măsura în care Parlamentul aprobă în ședința care urmează să aibă loc, în baza acordului de parteneriat între România și Statele Unite și este o colaborare a României cu SUA similară în aceste zile cu o colaborare pe care alte țări NATO o fac.

Pentru ca aceste echipamente și aceste forțe militare să ajungă în România e nevoie de votul Parlamentului. Am trimis o scrisoare Parlamentului și o să avem o dezbatere în această după-amiază. Subliniez că e vorba despre niște echipamente care sporesc securitatea României, deci îi asigur pe români că nu au nevoie de motive de îngrijorare. Țara lor este o țară sigură, ba chiar mai sigură.”, a transmis președintele.

Știre inițială

UPDATE 12.41 Nicușor Dan se va adresa populației la ora 13.30.

UPDATE 12.15 Tocmai s-a încheiat ședința CSAT, în urmă cu doar 10 minute. Ne așteptăm la o declarație din partea președintelui Nicușor Dan cu privire la decizii.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) s-a reunit, miercuri, începând cu ora 09.30, la Palatul Cotroceni, pentru analizarea dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare ale Statelor Unite.

CSAT decide astăzi asupra dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare ale SUA

Mai mult, CSAT va evalua, potrivit comunicatului Administrației Prezidențiale, impactul evenimentelor din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din țara noastră, cât și implicațiile pentru România a situației din zonă.

Statele Unite ale Americii au interesul de a trimite avioane la baza de la Mihail Kogălniceanu pentru eventuale intervenții în Orientul Mijlociu, unul dintre motivele pentru care a fost organizată și această ședință a CSAT.

Citește și : Traian Băsescu susține că România trebuie să-i ofere rapid acces lui Donald Trump la baza Mihail Kogălniceanu: „Preşedintele Dan, România, trebuie să acţioneze rapid. Aliatul nostru, America, are nevoie”

Sursă foto : presidency.ro

Pe de altă parte, sunt discuții România-SUA ce au ca obiect dislocarea unui batalion de tancuri la Smîrdan (Galați) pentru pregătirea echipajelor Abrams ale țărilor europene, susțin surse oficiale.

La baza militară de la Smîrdan vor fi făcute investiții importante pentru amenajarea unui poligon de antrenament destinat tancurilor Abrams, potrivit acelorași surse. Concret, poligonul actual ar urma să fie extins și vor fi construite, printre altele, piste.

În vara anului trecut, Baza Militară Mihail Kogălniceanu a fost folosită intens în operațiunea Midnight Hammer, când, pe 22 iunie 2025, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că forțele aeriene și maritime americane au atacat mai multe instalații nucleare din Iran.

Statele Unite au transferat în Europa înaintea acestei operațiuni circa 130 de avioane de luptă și de alimentare pentru susținerea celor 7 bombardiere strategice care urmau să lanseze bombele pentru distrugerea programului nuclear iranian.

Potrivit documentelor americane, baza de la Kogălniceanu este considerată „centru logistic și de tranzit” pentru misiunile SUA care se îndreaptă spre Orientul Mijlociu, Asia Centrală și de Sud sau Africa de Nord-Est.

Baza de la Mihail Kogălniceanu a fost dedicată americanilor, după semnarea așa-numitului Acord de acces între România și Statele Unite în decembrie 2005, document care stabilea cadrul amplasării de baze militare americane pe teritoriul țării sau care dădea acces soldaților americani pentru toate categoriile de arme.

Președintele de atunci, Traian Băsescu, spunea că Acordul viza baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu plus cele de antrenament de la Babadag, Cincu şi Smârdan. În 2007 veneau deja primele trupe permanente trimise de Statele Unite la Kogălniceanu, deși baza mai fusese folosită în 2003 ca punct logistic în al doilea război din Irak, potrivit DW.

În 2013, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la București, Duane Butcher, vorbea despre „utilizarea extinsă” a bazei de la Kogălniceanu pentru transportul trupelor și echipamentelor spre și dinspre Afganistan. După ce Turcia a anunțat că vrea să cumpere rachetele rusești S-400, americanii au folosit mai puțin baza lor de la Incirlik și s-au orientat mai mult spre România.

Deocamdată aici este un punct logistic nodal folosit de americani în toate crizele din Orientul Mijlociu din 2003 încoace. Apoi, în perioada în care SUA erau interesate de securitatea Europei de Est, Traian Băsescu și George Bush au negociat amplasarea unui scut antirachetă pe teritoriul României. Semnarea Acordului final a avut loc însă abia în 2011, în perioada președinției lui Barack Obama.

Motivația inițială a fost că scutul va putea proteja o parte a continentului de un eventual atac al Iranului, care se află la 2500 de kilometri distanță. Cu toate acestea, cei mai deranjați s-au dovedit a fi rușii, nu iranienii. Oricum cele două state sunt aliate, iar scutul de la Deveselu este considerat o amenințare pentru ambele, mai ales că în 2023 a fost modernizat și este compatibil cu toate sistemele sofisticate ale NATO

Rusia l-a considerat încă de la început o armă periculoasă, ofensivă, și i-a criticat pe americani că l-au montat chiar în coasta ei. Oficialii SUA au spus însă mereu că scutul este defensiv. Baza de la Deveselu are trei unități: Baza 99 românească plus două baze americane găzduite de aceasta (baza forțelor navale și cea a Sistemului Aegis Ashore de apărare antirachetă)

România este, deci, implicată indirect în ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu, prin nodul logistic de la baza Mihail Kogălniceanu, de unde pleacă și unde se întorc unele aeronave militare folosite în conflict, și prin scutul antirachetă amplasat special pentru a descuraja Iranul.

Citește și : Operațiunea ”Epic Fury”, ziua 12. Israelul a lansat un al doilea val de atacuri asupra Teheranului. Iranul acuză SUA și Israelul că vizează în mod deliberat civili și că au omorât deja 1.300. Armata Statelor Unite susține că a distrus 16 puitoare de mine în apropierea Strâmtorii Ormuz

Potrivit informațiilor disponibile, de la începutul războiului cu Iranul unitățile militare din România nu au fost folosite pentru operațiuni militare în această țară. Totuși, există indicii că baza din Constanța ar putea deveni un punct de lansare pentru avioane de luptă. În astfel de situații, dislocarea de trupe străine și desfășurarea unor operațiuni militare pe teritoriul României necesită și aprobarea Parlamentului.

Ultima ședință a CSAT a avut loc pe 24 noiembrie 2025. La ședință au fost analizate mai multe teme, axate în principal pe modul de implementare a măsurilor pentru dezvoltarea capacității de apărare a statului și pentru creșterea rezilienței societății.