Avertisment dur pentru români. Președintele CFA România, Adrian Codirlașu: Sunt șanse mari să avem recesiune

România riscă să intre în recesiune în acest an. A spus-o Adrian Codirlașu, la dezbaterea ‘Cât de vulnerabili suntem la crizele geopolitice’, organizată de Asociația CFA România.

”Am fi norocoși dacă avem o creștere economică de 0,5% anul ăsta. Sunt șanse mari să fie un mic minus pe tot anul și să avem recesiune, nu doar tehnică. Cifrele mi s-au părut extraordinare. Am citit de vreo trei ori comunicatul INS să văd chiar e minus 9,1 la consum. Asta mi se pare cea mai îngrijorătoare știre de la începutul anului. Primul trimestru e posibil să fie cu minus. Mă rog, dacă ne uităm la Q3 vs Q2, e minus 0,1 și din ajustarea sezonieră se poate face la un 0 sau un plus mic, dar probabil să avem un minus în Q1 vs Q4 anul trecut. Dar tot recesiune tehnică o să fie’, a spus, miercuri, Adrian Codirlașu, la dezbaterea ‘Cât de vulnerabili suntem la crizele geopolitice”, organizată de Asociația CFA România.

Citește și: Cosmin Marinescu, BNR: Criza din Orientul Mijlociu aduce riscuri de contagiune pentru România

Potrivit acestuia, este posibil să vedem o scădere a consumului și în perioada următoare.

Alte articole

BNR afirmă că majorarea de TVA a fost transferată „în foarte mare măsură” în prețuri

Previziuni sumbre de la Banca Mondială şi CFA România. TVA ar putea fi majorată inevitabil la 24% în 2026

”Avem în ianuarie această scădere de consum care este spectaculoasă. Vedem februarie și martie. Părerea mea, în martie o să fie iarăși un șoc pe consum având în vedere situația. Avem atât creșterea prețului combustibilului deocamdată, dar și aversiune la risc care va genera prudență în a cheltui. Deci, în martie ar trebui să vedem pe date din nou un șoc negativ. În februarie poate o să avem o ușoară revenire, după care iarăși o scădere în martie a consumului”, a precizat Codirlașu, citat de Agerpres.

Întrebat când am putea avea primele indicii cu privire la intrarea în recesiune, el a afirmat că evoluția PIB prin primul trimestru din acest an poate da o indicație.

”Este necesar să avem datele din trimestru I, de creștere economică. Dacă o să avem un minus față de trimestru I din anul trecut, mergem probabil către o ușoară recesiune”, a mai spus Adrian Codirlașu.

Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), în luna ianuarie din 2026, comparativ cu aceeași lună a anului anterior, a scăzut atât ca serie brută cu 9,1%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 6,5%, potrivit informațiilor Institutului Național de Statistică (INS) date miercuri publicității.

Astfel, scăderea cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a fost cauzată de declinul înregistrat la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (-13,8%), vânzările de produse nealimentare (-11,3%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (-3,9%).

La elaborarea proiectului de buget pentru anul în curs, Guvernul a luat în calcul o creștere a economiei de 1%.

Citește și: Preţ carburanţi 12 martie 2026. Scumpiri de la o oră la alta, faceţi deja plinul pentru weekend, cât costă azi un plin de benzină/motorină

Consiliul Fiscal: Este temerar să se vorbească despre ”relansare economică” în 2026. Prelungirea conflictului, efecte asupra creşterii economice şi inflaţiei

Consiliul Fiscal apreciază, joi, în Opinia emisă cu privire la propunerea de buget pentru anul 2026, că datele utilizate sunt realiste, dar atingerea lor ţine şi de evoluţia conflictului din orientul Mijlociu. Prelungirea acestuia ar putea avea efecte asupra inflaţiei şi creşterii economice, chiar dacă deficitul ar putea rămâne în preajma celui programat. ”Reformele din sectorul public sunt importante”, apreciază Consiliul Fiscal, adăugând că implementarea bugetului şi a măsurilor de redresare economică va testa şi voinţa politică. ”Este temerar să se vorbească despre «relansare economică» în 2026”, consideră Consiliul Fiscal.

Consiliul Fiscal a publicat, joi, Opinia sa cu privire la Legea bugetului de stat pe anul 2026, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026 şi Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2026-2028.

Consiliul Fiscal subliniază că bugetul României pentru 2026 este adoptat cu întârziere considerabilă, ceea ce ”exprimă nu numai dificultăţi în funcţionarea unei coaliţii largi, dar şi decizii complicate privind consolidarea bugetară într-un context social şi economic tensionat”.

”Cu puţin timp înainte de adoptarea în Guvern a bugetului pentru acest an, a început un război în Orientul Mijlociu, care, dacă va fi de durată, va avea consecinţe severe pentru economiile europene, inclusiv cea a României, pe filiera unui nou şoc energetic. Vor fi influenţate creşterea economică şi inflaţia. Deficitul bugetar ar putea să rămână totuşi în preajma celui programat, dacă efectul inflaţiei mai înalte (decât cea prognozată) asupra PIB-ului nominal va compensa o dinamică economică mai slabă”, arată Consiliul Fiscal.

Potrivit specialiştilor, ”este temerar să se vorbească despre «relansare economică» în 2026, an în care consolidarea fiscală (bugetară) este în desfăşurare”.

”Investiţiile publice pot susţine producţia şi cererea agregată şi în 2026, dar nu pot anula impulsul fiscal negativ reclamat de consolidarea fiscală. Se poate vorbi însă despre măsuri de politică economică în sprijinul cetăţenilor vulnerabili şi anumitor firme. Problema deficitului bugetar a fost cauzată nu de investiţii, ci de stimularea excesivă a consumului şi neglijarea necesităţii de a avea venituri fiscale superioare, potrivite cu nevoile unui stat membru al UE”, mai arată Consiliul Fiscal în Sinteza opiniei pe baza bugetului.

Potrivit organismului citat, ”reformele din sectorul public sunt importante pentru eficienţa acestuia şi pot ajuta diminuarea deficitului bugetar”.

”Sunt importante aceste reforme şi din considerente de echitate economică şi socială. Aceste reforme consumă însă timp, fiindcă intervin elemente instituţionale şi de comportament social, grupuri de interese cu putere în societate”, se mai arată în document.

Specialiştii apreciază, de asemenea, că este necesară consolidarea bugetară pentru a ţine sub control datoria publică, care a depăşit 60% din PIB.

”Dacă se va reduce gap-ul la TVA şi la impozitul pe profit în mod substanţial şi împreună cu alte măsuri (ex: controlul cheltuielilor bugetare în relaţie cu dinamica PIB-ului nominal), deficitul ar putea să scadă sub 4% din PIB în câţiva ani. Pentru o consolidare bugetară durabilă şi crearea de spaţiu fiscal, trebuie să fie mult mai eficientă colectarea taxelor şi impozitelor (ANAF are un rol esenţial în acest domeniu), să opereze un regim de insolvenţă eficace (sunt necesare modificări legislative), să dispară sentimentul de impunitate pe care mulţi dintre cei care fraudează bugetul public îl au. Şi justiţia trebuie să lucreze mai mult în acest sens”, se mai arată în document.

Potrivit Consiliului Fiscal, creşterea veniturilor fiscale printr-o colectare mult mai bună (reducerea gap-ului la TVA şi la alte impozite) este un ”război” intern pe care România trebuie să îl câştige: ”Aici se va testa şi voinţa politică, capacitatea de a învinge grupuri de interese potrivnice. Sună poate naiv, dar miza este uriaşă. Nivelul jos al veniturilor fiscale/bugetare este o chestiune de securitate naţională, date fiind presiunile mari pe bugetul public”.

Experţii apreciază, de asemenea, că trebuie avută în vedere relaţia între rata de creştere a PIB nominal (rata reală plus deflator) şi costul împrumuturilor (rostogolirii datoriei publice).

”În condiţii favorabile, relaţia amintită poate ajuta consolidarea fiscală, dar există şi reversul medaliei. Riscuri pentru consolidarea bugetară aduce şi anul electoral 2028. Relaţia amintită mai sus poate fi perturbată de şocuri externe”, se mai arată în documentul citat.

Potrivit acestuia, o provocare pentru consolidarea fiscală este necesitatea de a creşte cheltuielile de apărare.

”Consolidarea fiscală este absolut necesară pentru a ameliora ratingul suveran al României. Dacă am rămâne blocaţi cu deficitul la cca. 6% din PIB în anii ce vin, este improbabil ca notarea de acum a ratingului să se amelioreze; se poate chiar deteriora, dacă nu se va stabiliza datoria publică”, se mai arată în Sinteza.

Consiliul Fiscal apreciază că ”gradul de incertitudine tot mai ridicat în sistemul internaţional, erodarea regulilor şi arbitrariu în politicile unor ţări, revenirea la sfere de influenţe şi o nouă cursă a înarmărilor, războaiele, multă dezordine, toate acestea pun presiune crescândă pe bugetele naţionale şi creează provocări majore pentru politici publice şi private”.

”Se constată o tendinţă de mutare (ce trebuie confirmată de datele subsecvente) a centrului de greutate al creşterii economice dinspre consum către investiţii şi export net, pe fondul realizării unor investiţii substanţiale în sectorul public. Totuşi, eficienţa investiţiilor publice (din toate sursele de finanţare) realizate este redusă, creşterea economică, chiar în condiţiile unor investiţii foarte însemnate cantitativ (cca. 6,7% şi 7,2% din PIB în 2024 şi 2025), nedepăşind 1 punct procentual”, se mai arată în document.

Consiliul Fiscal apreciază căprognoza macroeconomică ce este utilizată pentru proiectul de buget şi de Strategie fiscal-bugetară este realistă, fiind însă de remarcat necesitatea unui plus de prudenţă în privinţa traiectoriei dobânzilor efective ale titlurilor de stat – ce determină parcursul prognozat al cheltuielilor cu dobânzile.

”Realismul proiecţiei poate fi erodat de materializarea riscului indus de tensiuni geopolitice prin conflictul început la finalul lunii februarie a.c. în Orientul Mijlociu. Totuşi, este prea devreme să fie posibilă cuantificarea magnitudinii şi persistenţei şocurilor, strict necesare înglobării lor în scenariul de bază fiscal şi macroeconomic”, arată specialiştii.

Potrivit acestora, riscurile interne şi externe numeroase şi semnificative (din punct de vedere al efectelor potenţiale/posibile), coroborate cu poziţia vulnerabilă a economiei româneşti din perspectiva deficitelor gemene atipic de mari (chiar pentru economii emergente – care au o dezvoltare marcată de dezechilibre) şi a datoriei publice de peste 60% din PIB (foarte mult pentru o ţară având caracteristicile economice ale României), accentuează ideea stringenţei/necesităţii ajustării fiscale, proces sine qua non pentru aplanarea/atenuarea acestor vulnerabilităţi.

”Analiza prognozei MF cu privire la veniturile bugetare din anul 2026, având în vedere proiecţia CNSP privind evoluţiile macroeconomice şi măsurile de politică fiscală adoptate, inclusiv efectele macroeconomice contracţioniste ale măsurilor de consolidare, pare să indice o valoare realizabilă, dar învăluită de incertitudini şi riscuri, a ţintei agregate de venituri. CF consideră că există premise pentru încadrarea în plafoanele stabilite pentru cheltuielile bugetului general consolidat, însă bugetul este construit în ipoteza unui control strict al acestora, experienţa anilor anteriori demonstrând cât de dificil este un asemenea demers”, mai arată Consiliul Fiscal.

Instituţia avertizează că, în funcţie de evoluţiile din mediul economic naţional şi internaţional, există riscuri privind încadrarea în nivelurile proiectate, mai ales la nivelul cheltuielilor cu dobânzile, cu bunuri şi servicii şi cu asistenţa socială.

”Există incertitudini privind realizarea deplină a proiectelor din PNRR. Incapacitatea de a absorbi integral aceste sume nu doar că ar priva economia de un motor de creştere, dar poate conduce la o creştere neprevăzută a deficitului bugetar, punând în pericol traiectoria de consolidare fiscală”, se mai precizează în document.

Pe baza unei abordări prudente a prognozării veniturilor şi cheltuielilor, CF apreciază construcţia bugetară pentru anul 2026 compatibilă cu un deficit cash situat în preajma valorii de 6,25% din PIB.

”Plauzibilitatea proiecţiei veniturilor şi cheltuielilor bugetare este strâns legată de evoluţia cadrului macroeconomic, amplificarea tensiunilor globale ridicând riscuri suplimentare. O prelungire a conflictului din Orientul Mijlociu ar putea determina un impact negativ asupra creşterii economice şi bazelor de impozitare, precum şi o creştere a aversiunii la risc pe pieţele financiare internaţionale”, mai arată Consiliul Fiscal.

Analiza cadrului fiscal-bugetar pentru perioada 2027-2029 arată că, faţă de anul 2026, reducerea deficitului bugetar pe termen mediu este planificată să se realizeze preponderent pe latura cheltuielilor bugetare, veniturile fiscale fiind proiectate să se majoreze cu doar 0,5 pp din PIB, iar contribuţiile de asigurări sociale să se diminueze cu 0,1 pp din PIB.

”În ceea ce priveşte ajustarea la nivelul cheltuielilor, CF a semnalat riscuri privind traiectoriile prognozate pentru cheltuielile de personal, cu asistenţa socială, cu dobânzile, precum şi privind necesitatea de a reflecta cheltuielile militare în creştere care este posibil să nu permită o ajustare importantă la nivelul cheltuielilor de investiţii”, mai transmite Consiliul Fiscal.

Potrivit specialiştilor, în absenţa unei susţineri a procesului de consolidare şi pe latura veniturilor, ajustarea deficitului bugetar pe termen mediu, bazată preponderent pe reducerea cheltuielilor, ridică semne de întrebare.

”În aceste condiţii, balanţa riscurilor pare orientată către posibilitatea înregistrării unor deficite mai mari decât cele estimate în cadrul fiscalbugetar pentru perioada 2027-2029. O ameliorare considerabilă a colectării veniturilor fiscale ar ajuta mult atingerea ţintelor de deficit bugetar în anii ce vin. Creşterea veniturilor bugetare este obligatorie pentru a asigura respectarea traiectoriei de consolidare şi ieşirea din procedura de deficit excesiv până în anul 2030”, arată Consiliul Fiscal.

Guvernul urmează să aprobe bugetul, după obţinerea avizelor necesare, fiind ulterior trimis în Parlament pentru amendamente şi dezbateri.