Potrivit publicației poloneze Fakt, problema este accentuată de schimbările din ultimii ani pe piața muncii din Europa, dar și de efectele războiului din Ucraina. În trecut, o mare parte dintre culegătorii de sparanghel proveneau din Ucraina, însă mulți dintre aceștia nu mai pot lucra în agricultură, fie pentru că participă la conflictul militar, fie pentru că s-au orientat către alte locuri de muncă în Europa Occidentală.
Fermierii germani au început recrutările încă din luna decembrie, încercând să atragă muncitori sezonieri cu oferte care pot ajunge la aproximativ 9.200 de euro pentru trei luni de muncă. Cu toate acestea, găsirea lucrătorilor rămâne dificilă, chiar și în condițiile în care salariile sunt considerabil mai mari decât în alte domenii agricole.
Situația este problematică și pentru producătorii din Olanda sau Polonia, unde sparanghelul reprezintă o cultură importantă. În fața lipsei de personal, unii fermieri au început să renunțe la cultivarea sparanghelului alb, care necesită mai multă muncă manuală, și să opteze pentru sparanghelul verde, considerat mai ușor de recoltat. Există și producători care iau în calcul închiderea plantațiilor.
În Germania, sparanghelul este considerat nu doar o delicatesă culinară, ci și un simbol al tradiției agricole. Deși suprafețele cultivate au scăzut în ultimii ani, Germania rămâne cel mai mare producător de sparanghel din Europa, cu aproximativ 19.800 de hectare cultivate.
Nivelul câștigurilor diferă în funcție de țară și de sistemul de plată. În Polonia, muncitorii sunt remunerați în funcție de numărul de plante culese și pot câștiga între 1.200 și 1.600 de euro pe lună, având cazarea asigurată de angajatori.
În Germania, lucrătorii pot câștiga între 16 și 22 de euro net pe oră, potrivit unor anunțuri de angajare, ceea ce poate însemna venituri de până la aproximativ 4.700 de euro pe lună. Din aceste sume se scade însă costul cazării, care este de obicei suportat de muncitori.
În același timp, interesul românilor pentru locuri de muncă în străinătate, inclusiv în agricultură, pare să scadă. Datele unui sondaj citat de Agerpres arată că de la începutul anului au fost înregistrate aproape 28.000 de aplicări pentru joburi din afara țării, reprezentând doar 1% din totalul aplicărilor.
Potrivit cercetării, doar 6,3% dintre respondenți au declarat că au un plan clar de a pleca să lucreze în străinătate. Alți 21,2% spun că ar lua în calcul această opțiune doar dacă nu își vor găsi un loc de muncă satisfăcător în România. Majoritatea, respectiv 60,1%, afirmă că nu au intenția de a pleca din țară, iar 12,5% ar accepta să lucreze pentru angajatori străini doar în regim remote, fără relocare.