Inițiativa este susținută atât de reprezentanți ai puterii, cât și ai opoziției și vine în completarea unor decizii recente privind declararea industriei îngrășămintelor chimice drept infrastructură critică. Proiectul urmărește inclusiv sprijinirea unor investiții majore, precum cea posibilă a Romgaz la combinatul Azomureș, aflat în dificultate.
„Valorificărea superioară a resurselor de gaze naturale ale României într-un context economic și geopolitic în care competitivitatea industrială și securitatea energetică a țării trebuie tratate ca priorități strategice”, este obiectivul declarat al inițiatorilor proiectului, potrivit Profit.ro.
Potrivit documentului, România dispune de resurse importante de gaze naturale și ocupă un loc fruntaș în Uniunea Europeană la producție. În plus, noi exploatări urmează să contribuie semnificativ la creșterea producției în următorii ani.
”Numai din perimetrul offshore Neptun Deep, uncle producția comercială este prevăzută să înceapă în prima parte a anului 2027, vor fi adăugați aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaz natural în producția totală a României, care astfel aproape se va dubla. România va deveni astfel la orizont anului 2027, de o manieră detașată, cel mai mare producator de gaze naturale din Uniunea Europeană, poziție pe care a mai deținut-o o singură dată, insă într-o competiție strânsă cu Olanda, în trimestrul II 2024)”, se arată în proiect.
În acest context, inițiatorii subliniază necesitatea ca gazul extras în România să fie utilizat în economia internă, în special în industria chimică, și nu doar comercializat ca materie primă.
Proiectul prevede scutirea de impozit pe profit pentru o perioadă de cinci ani de la prima investiție pentru profitul reinvestit în industria chimică bazată pe gaze naturale. De asemenea, companiile ar putea beneficia de scutiri de la plata impozitului pe clădiri și terenuri, cu aprobarea autorităților locale, tot pentru o perioadă de până la cinci ani.
Printre facilități se numără și scutirea de la plata taxelor pentru schimbarea destinației terenurilor sau scoaterea acestora din circuitul agricol, precum și introducerea unei amortizări superaccelerate pentru investițiile din acest sector. Astfel, în primul an de utilizare, amortizarea ar putea ajunge la cel mult 65% din valoarea fiscală a investiției, urmând ca în anii următori să fie calculată în funcție de durata rămasă de utilizare.
Conform proiectului, investițiile eligibile sunt definite ca fiind „investițiile în producția de substanțe chimice de bază, apaprținând petrochimiei și chimiei de sinteză, având ca materie primă gazul natural, folosite la scară mare în industrie, inclusiv în producția de medicanente, îngrășăminte pentru agricultură, plastice, solvenți și materiale avansate de catre contribuabilii care desfășoară activități în domeniul industriei chimice”.
Citeşte şi: Cum arată piața imobiliară în 2026. Cât costă un apartament în marile orașe din România