Produsul banal pe care românii îl comandă zilnic. Cât a ajuns coşul minim în România anului 2026

Românii se pare că pun mare preţ pe hidratare şi au puţină încredere în ceea ce vine pe conductele autorităţilor, astfel că apa este unul dintre produsele de bază din coşurile de cumpărături.

România înregistrează cel mai scăzut nivel al prețurilor din Uniunea Europeană pentru grupa ”Alimente și băuturi nealcoolice”, situându-se la 78% din media comunitară, în timp ce Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor, calculat pe baza parității puterii de cumpărare (PPC), a atins nivelul de 77% față de media UE, se arată într-un comunicat al Institutului Național de Statistică realizat pe baza celor mai recente date publicate de Eurostat.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, supermarketul online Sezamo analizează unul dintre cele mai constante obiceiuri de consum, achiziția de apă. Datele interne aferente ultimelor 12 luni arată că apa nu mai este doar un produs de bază, ci una dintre cele mai recurente categorii din coșul de cumpărături online. 6 din 10 clienți Sezamo comandă apă, iar aproape un sfert o includ recurent, în aproape fiecare comandă.

„Apa este un produs esențial care spune foarte multe despre cum se schimbă comportamentul de consum. Livrarea la domiciliu elimină unul dintre cele mai neplăcute aspecte ale cumpărăturilor, transportul baxurilor grele, și transformă o nevoie de bază într-o experiență simplă și predictibilă. La Sezamo, nu livrăm doar produse, ci oferim mai mult timp și mai puțin stres în viața de zi cu zi”, spune Michael Kaiser, Country Lead Sezamo.

Alte articole

Unde se pot angaja românii care pleacă în străinătate. Lista cu cele mai multe locuri de muncă vacante din UE

Cifre şocante pentru România publicate de Eurostat. Guvernului Bolojan a dus ţara pe locul 1 la scumpiri în Europa

Sezamo: 6 din 10 clienți comandă apă online. Cum a devenit apa unul dintre cele mai recurente produse din coșul zilnic

Din punct de vedere al volumului vândut, apa plată domină categoria, cu 51% din total. Este urmată de apa carbogazoasă, care reprezintă un pic peste 25%, și de apa alcalină și medicinală, cu o pondere de +7%. Fiecare apă minerală are un profil diferit de săruri dizolvate, măsurat prin reziduul sec la 180°C, indicator care reflectă nivelul de mineralizare. În acest context, Sezamo oferă o gamă variată de ape, cu niveluri diferite de mineralizare, adaptate diverselor stiluri de viață și preferințe de consum.

Hidroelectrica a relansat procedura pentru alegerea șefilor plini. Condițiile dure pe care trebuie să le îndeplinească viitorii directori

Valoarea medie a cheltuielii pentru apă într-o comandă este de 49 lei, ceea ce indică faptul că produsele din această categorie sunt integrate natural în coșul de cumpărături, alături de alte produse esențiale.

Deși există o creștere vizibilă în sezonul cald, apa rămâne prezentă constant în coșurile de cumpărături pe tot parcursul anului. În luna iulie, 47% dintre comenzi includ apă, în timp ce în decembrie procentul este de puțin peste 40%.

„Rolul nostru este să reducem fricțiunea din viața de zi cu zi, iar apa este exemplul perfect. Printr-un sortiment larg, prețuri accesibile și livrare rapidă, transformăm o categorie grea la propriu într-una ușor de gestionat. În esență, nu suntem doar în businessul de grocery, ci în businessul de a face viața mai ușoară”, adaugă Michael Kaiser, Country Lead Sezamo.

Prin oferta sa variată de apă plată, carbogazoasă, alcalină și medicinală, precum și prin livrarea direct la domiciliu, Sezamo răspunde nevoii consumatorilor urbani de acces rapid și convenabil la produse esențiale, contribuind la un stil de viață mai organizat și mai eficient. În același timp, compania susține accesibilitatea prețurilor pentru produsele de zi cu zi și colaborează cu furnizori locali pentru a dezvolta ecosisteme sustenabile.

Guvernul pregăteşte reguli noi pentru plata salariilor restante. Datoriile companiilor strategice ar putea fi preluate de stat

Supermarketul online oferă o selecție de peste 16.000 de produse, precum produse proaspete direct de la fermieri autohtoni, alimente de la artizani locali, dar și branduri internaționale de tip supermarket, toate într-un singur loc.

Pentru tot mai multi români, traiul decent nu mai este o certitudine, ci un calcul lunar la limită. Chiar dacă salariul minim va crește la jumătatea anului 2026, până la aproximativ 2.700 de lei net, suma rămâne mult sub nivelul cheltuielilor de bază.

Coșul minim de consum ne costă aproape dublu. Așadar, de câti bani e nevoie să ținem pasul cu costul vieții și de ce majorarea salariului minim riscă să fie înghițită rapid de scumpiri?

După 1 iulie 2026, salariul minim net ajunge la aproximativ 2.700 de lei pe lună. În același timp, coșul minim de consum pentru un adult depășește 4.300 de lei. Diferența este de aproape 1.600 de lei în fiecare lună, bani care trebuie acoperiți din alte venituri sau din economii, acolo unde ele există.

Pentru o familie cu doi copii, situația este și mai dificilă. Chiar și cu doi părinți plătiți cu salariul minim, venitul ajunge la aproximativ 5.400 de lei după 1 iulie. Coșul minim de consum sare însă de 11.300 de lei. Asta înseamnă un deficit de aproape 6.000 de lei lunar. Practic, venitul minim nu acoperă nici strictul necesar pentru o familie.

Cea mai mare parte din buget merge pe locuință și utilități, dar și pe alimente – împreună, peste jumătate din cheltuielile lunare. Urmează transportul, sănătatea, îmbrăcămintea și cheltuielile pentru copii. Spațiul pentru economii sau situații neprevăzute este foarte mic, mai ales pentru cei care trăiesc din venituri minime.

Potrivit Eurostat, România este cel mai ieftin stat membru pentru grupa ‘Alimente și băuturi nealcoolice’ (78%), urmată de Slovacia (84%) și Polonia (87%), iar la polul opus se află Luxemburg (124%), urmat de Danemarca (120%), având cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru această grupă de produse. Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru grupele ‘Băuturi alcoolice și tutun’ (68%), ‘Îmbrăcăminte și încălțăminte’ (78%) și ‘Administrarea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili’ (39%), urmată de Polonia și Slovacia, pentru grupa ‘Băuturi alcoolice și tutun’ (83%), și de către Croația pentru grupa ‘Administrarea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili’ (44%). Danemarca are cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru produsele cuprinse în grupa ‘Îmbrăcăminte și încălțăminte’ (133%), iar Irlanda este cea mai scumpă țară din UE la produsele din grupele ‘Băuturi alcoolice și tutun’ (203%) și respectiv ‘Administrarea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili’ (187%), menționează INS.

Conform sursei citate, Bulgaria și România au cel mai scăzut nivel al prețurilor dintre țările UE pentru grupa ”Recreere, sport și cultură” (64%). Bulgaria rămâne cel mai ieftin stat membru pentru grupele ”Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței” (77%), ”Transport” (69%) și ”Restaurante și servicii de cazare” (55%).

Danemarca este cea mai scumpă țară din UE la grupele ”Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței” (127%), ”Transport” (125%), ”Recreere, sport și cultură” (142%), precum și la restaurante și serviciile de cazare (149%).

De asemenea, în comunicat se precizează că România înregistrează o valoare a indicelui de volum al PIB pe locuitor, calculat pe baza PPC, care o situează la nivelul de 77% față de media Uniunii Europene, urmată de Ungaria, cu 76% față de media UE. Cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor, în anul 2024, a fost înregistrată de Bulgaria, cu 34% sub media UE.

Cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe locuitor din Uniunea Europeană a fost înregistrat de Luxemburg, acesta depășind media UE cu 145%, explicația fiind aceea că un număr mare de cetățeni străini au o pondere crescută în forța de muncă totală a țării și contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populația rezidentă.

INS menționează că informațiile prezentate au la bază calculele realizate de Eurostat în luna decembrie 2025, atât pe baza prețurilor de consum colectate de țările participante pentru un nomenclator comun de mărfuri și servicii comparabile, selectate ca reprezentative pentru modelele de consum din cele 36 de țări europene, cât și pe baza datelor privind elementele de cheltuieli ale PIB și a altor informații de bază transmise conform Regulamentului (CE) nr. 1.445/2007.