BNR vine cu vești noi pentru românii cu credite. Noi date despre rata creditelor neperformante

Potrivit datelor centralizate de Banca Naţională a României (BNR), rata creditelor neperformante era, la finalul lui decembrie 2025, de 2,69%, în scădere față de nivelul înregistrat la sfârșitul trimestrului al treilea al anului trecut, de 2,87%. În luna decembrie 2024, rata creditelor neperformante a fost de 2,48%.

BNR vine cu vești noi pentru românii cu credite

La sfârșitul lui 2025, în România erau 29 de instituții de credit, dintre care zece sucursale ale unor bănci străine. Activele lor totale se ridicau la 957,6 miliarde de lei, cu 50,3 miliarde de lei mai mari comparativ cu septembrie 2025 și cu 75,8 miliarde de lei peste cele din perioada similară din 2024.

Activele instituţiilor cu capital privat reprezentau 85,7% în total active, iar activele instituţiilor cu capital străin 63,2%.

Citește și : Consilierul lui Nicușor Dan avertizează că ar putea exista penurie de motorină dacă s-ar plafona prețul: „Mai bine lăsăm prețurile libere și găsim alte modalități de a atenua șocul”

Alte articole

Mâna dreaptă a lui Isărescu, veşti bune şi atenţionări de la BNR. Leonardo Badea: „Apartenența la „clubul țărilor dezvoltate” oferă României instrumentele necesare pentru a depăşi modelul de creştere bazat pe avantaje competitive tranzitorii”

Anunţul momentului de la BNR. Ce se întâmplă cu banii românilor, situaţia este fără precedent

La începutul lunii martie, însă, BNR a venit cu vești mai puțin bune pentru români. Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 5,94% pe an de la 5,76% pe an cât a fost în ședința precedentă.

ROBOR reprezintă, practic, rata medie a dobânzii la care băncile din România se împrumută între ele.

Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 5,78% pe an, de la 5,79%/an vineri, iar ROBOR la 12 luni a scăzut la 5,92%/an, de la 5,93%.

„În primul rând, pentru fiecare consumator nu contează cotațiile zilnice. Când vorbim de ROBOR, se modifică în ziua în care scrie la tine în contract, din trei luni în trei luni sau din șase în șase luni, în ziua respectivă. Nu este ca IRCC-ul să facă o medie după trei luni. Este din ziua respectivă. Asta odată.

Al doilea, nu mai sunt chiar atât de multe credite în funcție de ROBOR. Majoritatea sunt acum pe IRCC.

În al treilea rând, trebuie să ne uităm ce înseamnă aceste variații zilnice. Este cerere-ofertă. Cum se calculează ROBORUL? Se face media cotațiilor, deci a ofertelor pe care și le fac băncile una, alteia pentru depozite.

Cu cât ar putea să se împrumute băncile unele pe celelalte, atunci când au nevoie de bani? Dacă n-au nevoie de bani, nu se împrumută, dar totuși se calculează ROBORUL, pentru că este doar o medie a cotatiilor. Deci ele sunt obligate să coteze în fiecare zi, sunt 10 bănci și se face o medie a cotatiilor.

Este o creștere infimă. Este foarte mică ca să tragi o concluzie. Dacă ar fi să fie pe creștere, ar însemna că băncile încep să aibă nevoie de bani. Adică se împrumută mai scump una pe cealaltă”, a explicat pentru DigiEconomic, Irina Chițu, analist financiar.

Citește și : Salariul minim crește, dar și taxele: Cât va plăti un angajator din iulie, pentru venitul minim brut de 4.325 lei

Economistul Cristian Păun explică ce se întâmplă cu ratele după creșterea ROBOR: „Această dobândă bancară, în momentul în care crește, îți crește rata. Și crește și suma pe care tu o dai înapoi bănii, ca urmare a unui credit”.