Prețul per baril a ajuns la 105,50 dolari (77,60 lire sterline) în tranzacțiile din Asia, după ce cotația internațională de referință Brent a crescut cu 4.1%.
Aprovizionarea globală cu energie este grav afectată încă din 28 februarie 2026, după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, când Strâmtoarea Ormuz, rută maritimă-cheie pentru transportul gazelor și petrolului a fost blocată.
Răspunzând condițiilor formulate de Teheran, Trump a scris pe rețelele sociale: „Tocmai am citit răspunsul așa-zișilor «reprezentanți» ai Iranului. Nu îmi place — TOTAL INACCEPTABIL”, conform Adevărul.
Conform publicației Axios, Statele Unite au pus pe masă condiții specifice, solicitând Iranului să permită din nou circulația liberă prin Strâmtoarea Ormuz și să oprească activitățile de îmbogățire a uraniului.
În acest context, Benjamin Netanyahu, premierul Israelului, a subliniat că țara sa va continua starea de război până când rezervele de uraniu ale Teheranului vor fi complet „eliminate”.
Deși s-au înregistrat incidente izolate, armistițiul stabilit în aprilie pentru discuțiile de pace a rămas, în general, valabil. Ulterior, pe 21 aprilie, Donald Trump a decis extinderea acestui acord pe o perioadă nelimitată, oferind astfel Iranului răgazul necesar pentru a veni cu o ofertă oficială și coerentă.
Prețurile energiei au fluctuat puternic de la începutul conflictului, iar petrolul Brent a revenit peste pragul de 100 de dolari pe baril după intrarea în vigoare a armistițiului, pe 8 aprilie.
Situația este tensionată în punctele strategice de transport: Strâmtoarea Ormuz este în prezent nefuncțională. Această blocare a survenit în urma amenințărilor Iranului de ataca navele comerciale, ca răspuns la acțiunile militare americano-israeliene.
În acest climat de prețuri ridicate, giganții din sectorul energetic raportează câștiguri record. De exemplu, compania Aramco a înregistrat în primul trimestru al acestui an o creștere a profitului de peste 25% față de intervalul similar al anului trecut.