Iarna nu-i ca primăvara! Un val de aer arctic loveşte România cu fenomene extreme. Ciclonul aduce ninsori în orele următoare. La Bucureşti, trei zile de ploi diluviene

Un val de aer arctic este așteptat să ajungă în Europa la finalul lunii martie, aducând temperaturi sub normalul perioadei, vânt puternic și posibile ninsori inclusiv la altitudini joase. Cei mai buni specialişti în meteorologie - Elena Mateescu, Florinela Georgescu şi Roxana Bojariu - explică anomaliile meteorlogice.
Viorel Dobran
27 mart. 2026, 08:42
Iarna nu-i ca primăvara! Un val de aer arctic loveşte România cu fenomene extreme. Ciclonul aduce ninsori în orele următoare. La Bucureşti, trei zile de ploi diluviene

O schimbare bruscă a vremii este așteptată în orele următoare, când o masă de aer arctic ar putea cuprinde o mare parte din Europa.

După o scurtă perioadă de temperaturi mai blânde la începutul săptămânii, meteorologii estimează o răcire accentuată, cu vârful de precipitaţii în acest weekend.

Un ciclon va aduce ploi abundente în mai multe regiuni, inclusiv în Capitală, intensificări ale vântului și ninsori în zonele înalte de munte, începând de vineri, 27 martie, până luni, 30 martie.

Ploile se întorc în forță la sfârșitul acestei săptămâni. Un ciclon mediteranean puternic va afecta România începând de vineri, aducând precipitații abundente, mai ales în sudul și estul țării.

Ploile se vor extinde, vineri, dinspre sud-vest, iar seara și în timpul nopții vor cuprinde, treptat, toată jumătatea sudică a țării. Și vântul se va intensifica în aproape toată țara, cu rafale ce vor atinge, local, până la 70-80 km/h.

Începând de sâmbătă va ploua pe arii extinse și în est și, local, în centru. Pe alocuri, vor fi posibile și descărcări electrice. Duminică și în prima parte a zilei de luni, va continua să plouă mai ales în jumătatea estică a țării, potrivit Meteoradar.

Cantitățile de apă vor atinge și depăși 40-50 l/mp pe spații extinse din sudul țării, iar local și în est și centru. Pe alocuri, în special în nord-vestul Olteniei, se pot acumula peste 70-80 l/mp și sunt posibile inundații locale pe unele râuri mai mici.

În zona înaltă a Carpaților Meridionali și local în Carpații Orientali, la peste 1600 de metri, va ninge abundent, vor fi condiții de viscol și se va depune strat consistent de zăpadă.

Un val de aer arctic este așteptat să traverseze Europa

Potrivit estimărilor specialiștilor 3Bmeteo, răcirea va afecta în special Europa Centrală și deVest, unde valorile termice ar putea scădea cu 4 până la 8 grade Celsius sub media perioadei, iar local chiar mai mult.

Vânturile puternice din nord vor accentua senzația de frig, iar în unele regiuni condițiile vor semăna cu cele din plină iarnă.

Nu este exclus ca în țări precum Franța, Regatul Unit, Olanda și Germania să apară ninsori chiar și la altitudini joase sau izolat în zone de câmpie. Ulterior, masa de aer rece ar putea avansa și către estul continentului, însă detaliile locale rămân încă incerte.

Specialiștii avertizează că episodul de frig ar putea persista, existând riscul apariției înghețului târziu nu doar la final de martie, ci și în primele zile din aprilie.

Meteorologii subliniază că detaliile privind precipitațiile și distribuția exactă a fenomenelor sunt încă incerte, urmând să fie clarificate în zilele următoare.

Cum va fi vremea în România, la final de martie

Prognoza meteo pentru Paște este una optimistă, fiind așteptate temperaturi mari, specifice primăverii. Administrația Națională de Meteorologie a emis prognoza pentru următoarele patru săptămâni și anunță vreme mai caldă decât normalul perioadei săptămâna viitoare în zonele nordice și estice, apoi temperaturile vor fi apropiate de cele specifice datei.

Prognoza meteo 23 martie 2026. Ploi la început de săptămână, inclusiv în București. De marți, ANM anunță că se încălzește

Elena Mateescu, director executiv al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), a explicat la ce vreme ne putem aștepta încă de pe acum, pentru perioada de Paște.

Mateescu face referire la intervalul 6-13 aprilie, precizând că datele disponibile în momentul declarației sunt încă incerte, dat fiind orizontul de prognoză de până la două săptămâni. Conform actualizării pentru perioada 23 martie – 20 aprilie, săptămâna menționată se caracterizează, din punct de vedere al mediilor, prin temperaturi ușor mai scăzute decât normalul perioadei și prin precipitații ușor peste medie, cu accent pe zona montană și pe partea de est a țării.

Alertă meteo de cod roşu, prognoză şoc. Meteorologii anunţă până la doi metri de zăpadă proaspătă și un weekend de iarnă extremă

Această estimare este însoțită de o precauție metodologică: cu cât anticipația vizează un interval mai îndepărtat, cu atât incertitudinea prognozei este mai mare, iar actualizările ulterioare pot modifica parametrii anunțați.

„Desigur, suntem încă departe de săptămâna 6–13 aprilie. Actualizarea pentru intervalul 23 martie – 20 aprilie arată că, în săptămâna respectivă, temperaturile vor fi, în medie, ușor mai scăzute, iar precipitațiile vor fi ușor peste normal, mai ales în zona montană și în partea de est a țării. Cu cât anticipația este mai mare, cu atât și incertitudinea este mai mare. Vom reveni cu date noi pe măsură ce ne apropiem de acel interval”, a explicat Elena Mateescu.

Deși media generală indică valori ușor sub normal, Mateescu subliniază că pot apărea alternanțe specifice, cu temperaturi mai ridicate la începutul sau la sfârșitul intervalului. Astfel, în anumite zile, maximele pot atinge 17-19 grade Celsius, inclusiv în Capitală, în timp ce în restul țării valorile se vor situa în jurul a 10-12 grade.

„Vorbim despre un regim ușor sub media normală pentru o săptămână întreagă, dar pot apărea alternanțe specifice. De exemplu, la începutul sau la sfârșitul săptămânii, valorile pot fi mai ridicate, apropiindu-se de 17–19 grade Celsius, cu 17 grade în Capitală, mai ales în regiunile centrale și nordice, în timp ce în restul țării maximele se vor situa în jurul a 10–12 grade”, a conchis aceasta.

Vortex polar. Ninge în România și în aprilie, și în mai. Pe ce dată scăpăm de iarnă, de fapt, potrivit meteorologilor Accuweather

Iarna își face simțită prezența mult mai târziu decât de obicei în zonele montane din România. Prognozele actualizate indică episoade de ninsoare nu doar în aprilie, ci și în luna mai, în special la altitudini mai ridicate, precum Predeal.

Ninsori întinse pe două luni
Conform datelor AccuWeather, în aprilie sunt mai multe intervale în care precipitațiile se transformă în lapoviță și ninsoare. Zilele de la finalul lunii martie și începutul lunii aprilie, dar și perioada 8-10 aprilie și 16 aprilie sunt marcate de astfel de episoade în zonele montane.

Și pe 26 aprilie sunt anunțate temperaturi scăzute, cu maxime de până la 8 grade.

Fenomenul continuă și în luna mai. Deși temperaturile cresc treptat, apar în continuare zile cu precipitații mixte, inclusiv ninsoare, în special în prima jumătate a lunii.

Furtuna Therese face ravagii. Meteorologii au emis COD PORTOCALIU de ploi, ninsori și vânt

Potrivit prognozei, ultima zi în care sunt semnalate ninsori este 15 mai. În ziua următoare, condițiile meteo se stabilizează, iar precipitațiile sunt sub formă de ploaie sau dispar treptat.

Astfel, data de 16 mai marchează momentul în care, cel puțin din punct de vedere meteorologic, iarna se retrage complet din zonele montane.

După mijlocul lunii mai, valorile termice cresc constant, ajungând frecvent la 15-18 grade în timpul zilei. Nopțile rămân răcoroase, dar fără episoade de ninsoare.

Prognoza indică o tranziție lentă către primăvară târzie, cu vreme mai stabilă și fără reveniri ale iernii după jumătatea lunii mai.

Prognoza ANM pentru luna aprilie

Valorile termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile sudice, estice și local în cele centrale, precum și în zona Carpaților Orientali și Meridionali, dar și local deficitar în extremitatea de nord-vest a teritoriului.

La începutul săptămânii viitoare, vremea se va ameliora sub aspectul precipitațiilor față de zilele anterioare, însă ploile vor reveni la începutul lunii aprilie. Cantități mai însemnate se vor înregistra în regiunile sudice și estice, precum și local în cele centrale, dar și în zona Carpaților Orientali și Meridionali. La munte, cu precădere în Carpații Meridionali, vor fi precipitații mixte, iar la altitudini mari va ninge și se va depune un nou strat de zăpadă. În apropierea Floriilor, dar și în Săptămâna Mare (6–13 aprilie), vremea se va menține capricioasă, cu temperaturi în jurul celor normale, dar cu perioade ploioase„, a anunţat ANM.

Cupolă de aer polar în România. Florinela Georgescu (ANM) anunță ploi și frig până la Paște: „Schimbările vor începe din noaptea de joi spre vineri”

Săptămâna 06.04.2026 – 13.04.2026

Temperaturile medii vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, în cea mai mare parte a țării.

Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în regiunile vestice și nord-vestice, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale.

ANM-Prognoza-4-saptamani-260327072123

Săptămâna 13.04.2026 – 20.04.2026

Temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii țări.

Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru acest interval, în cea mai mare parte a teritoriului.

Săptămâna 20.04.2026 – 27.04.2026

Mediile valorilor termice vor fi apropiate de cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.

Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile.

 

„Iarna încă nu s-a terminat!”, avertizează șefa departamentului de Climatologie din cadrul ANM, Roxana Bojariu

„Și martie este o lună capricioasă, iar în 2017 – e adevărat, un fenomen rar – am avut viscol în partea a doua a lunii aprilie. Pe măsură ce ne îndreptăm spre sezonul cald, probabilitatea de a avea astfel de episoade scade. Însă să fim totuși atenți în săptămânile următoare, chiar dacă se vede o schimbare la scară mai mare, pentru că ciclonii atlantici încep să-și facă simțită prezența și trecem de pe o fază negativă a oscilației arctice, la o fază care înseamnă mai ales transport de aer dinspre ocean și continentul european, deci un transport care ne avantajează din punct de vedere al regimului termic”, a explicat Roxana Bojariu.

Această iarnă a adus mai multe episoade de ninsori comparativ cu anii precedenți, conform climatologului. „Statistic vorbind, în ultimii ani, episoadele acestea de ninsori cu strat de zăpadă, mai ales în zonele joase, au fost rare și aceasta este tendința și în viitor. Numai că aceasta nu exclude prezența unor evenimente ca cele pe care le-am avut anul acesta în ianuarie și februarie, chiar în condițiile încălzirii globale. Pot fi perioade limitate în timp în care să avem condiții severe de iarnă și, chiar dacă ele sunt mai rare, pot să aibă o intensitate destul de mare. Dar încă o dată, iarna aceasta încă nu s-a terminat”, a subliniat ea.

Un alt aspect remarcabil al sezonului rece 2025-2026 este contrastul termic accentuat, mai precizează meteorologul.

„Iarna aceasta s-a remarcat prin mai multe episoade mai reci comparativ cu iernile trecute. Și ceea ce a fost deosebit a fost trecerea foarte bruscă, în care avem diferențe de 10 grade, poate și mai mult, în regimul termic. Și lucrul acesta este într-adevăr remarcabil”, a adăugat Roxana Bojariu.

Pe lângă fluctuațiile termice, climatologul atrage atenția asupra riscului de inundații cauzat de topirea zăpezii.

„Au fost astfel de estimări și atenționări din partea colegilor noștri hidrologi și probabil că vor mai fi, pe măsură ce zăpada topită se va cupla cu precipitații. Va trebui să fim atenți la informațiile meteo și hidro actualizate, inclusiv la cele cu anticipație imediată cu câteva ore înainte, așa numitele nowcastinguri, cele care pot preciza mult mai bine unde se pot produce fenomenele extreme și care este intervalul lor de timp mult mai eficient”, a spus meteorologul ANM.

Deși temperaturile mai ridicate din decembrie 2025 au făcut ca luna să fie a cincea cea mai caldă din intervalul de referință, episoadele de iarnă severă rămân posibile până la finalul sezonului rece, mai ales în contextul schimbărilor climatice globale.