Avertisment sumbru pentru economia mondială din cauza războiului din Orientul Mijlociu: „Nicio țară nu va fi ferită”. Cum vrea Guvernul României să evite criza carburanţilor

Fatih Birol, directorul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), a avertizat că lumea s-ar putea confrunta cu cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii din cauza războiului din Orientul Mijlociu.

„Până în prezent, am pierdut 11 milioane de barili pe zi, adică mai mult decât în cele două mari crize petroliere la un loc”, a afirmat el la National Press Club din Canberra, făcând referire la crizele din anii 1970. „La acea vreme, pentru fiecare dintre aceste crize, lumea a pierdut aproximativ cinci milioane de barili pe zi, adică, adunând cele două, 10 milioane de barili pe zi”, a explicat Birol, relatează AFP.

Făcând referire și la repercusiunile invaziei Rusiei în Ucraina din 2022, el a adăugat că „această criză reprezintă, în acest moment, două crize petroliere și o prăbușire a pieței gazelor la un loc”.

Alimentele se vor scumpi cu până la 10% pe fondul costurilor ridicate cu energia şi transportul. Vicepreședintele ANCMMR: Scăderea consumului va duce la disponibilizări

Alte articole

Război în Orientul Mijlociu, ziua 24. Iranul ignoră ultimatumul lui Trump şi amenință că va lovi centrale electrice din Israel și din Golf

Președintele Iranului a anunțat condiția impusă de Teheran pentru încheierea războiului. Acesta cere blocului BRICS să joace un rol în stoparea agresiunii americano-israeliene

Potrivit acestuia, cel puțin 40 de infrastructuri energetice sunt „grav sau foarte grav avariate” în nouă țări din Orientul Mijlociu din cauza conflictului. „Nicio țară nu va fi ferită de efectele acestei crize dacă situația va continua în acest fel. Prin urmare, este necesar să se ia măsuri la nivel mondial”, a avertizat el. „Economia mondială se confruntă cu o amenințare majoră și sper din tot sufletul că această problemă va fi rezolvată cât mai curând posibil”, a adăugat Birol.

Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează de obicei 20% din producția mondială de hidrocarburi, este blocată de facto din cauza războiului din Orientul Mijlociu, declanșat la 28 februarie de atacurile israeliano-americane împotriva Iranului. În cazul în care Iranul nu va redeschide această trecere până luni seara, președintele american Donald Trump a amenințat că va „lovit și distrus” centralele electrice iraniene „ÎNCEPÂND CU CEA MAI MARE!”

Ca ripostă la raidurile israeliano-americane, Iranul lansează atacuri cu rachete și drone împotriva infrastructurilor, în special a celor energetice, din țările aliate ale Washingtonului, precum și împotriva navelor care navighează în Golf, amenințând în special pe cele care se aventurează în strâmtoare.

În speranța de a stopa creșterea vertiginoasă a prețului petrolului, Statele Unite au autorizat vineri, pentru o perioadă de o lună, vânzarea și livrarea petrolului iranian aflat pe nave. Teheranul a afirmat însă că nu deține niciun surplus de țiței pe mare.

Guvernul ar putea decide în zilele următoare măsurile pentru a ține sub control prețurile carburanților

Guvernul ar putea lua, în zilele următoare, o decizie pentru a opri creșterea prețului combustibililor. Săptămâna trecută, benzina și motorina s-au scumpit cinci zile la rând. Prețul motorinei standard este la doar un ban distanță de 10 lei. Mai multe variante de ținere sub control a pieței sunt analizate la Palatul Victoria.

Preţ carburanţi 23 martie 2026. Veşti proaste de lunea, ziua şi scumpirea la pompă. Cât costă azi un plin de benzină/motorină

Prețul litrului de motorină s-a majorat cu aproape 1,6 lei în doar trei săptămâni. Benzina s-a scumpit cu aproape 1,2 lei.

Dumitru Chisăliță, președinte Asociația Energia Inteligentă: „Dacă acum s-ar încheia războiul, din calculele noastre am putea ajunge undeva la un nivel de 9 lei la finalul anului. Încă nu suntem deloc în scenariul în care să vorbim de scăderi de prețuri. Suntem în scenariul în care vorbim de creșteri de prețuri”.

Sătptămâna aceasta ar putea fi decisivă pentru adoptarea de Guvern a unor măsuri care să țină prețurile la carburanți sub control.

Cel mai vehiculat scenariu este cel în care acciza ar putea deveni una flexibilă, adică prețurile să nu poată depăși anumite cote, iar adaosul comercial practicat de către benzinării să devină unul plafonat.

Președintele României a declarat că în această săptămână una dintre măsuri va fi discutată în ședință de Guvern.

Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit vineri cu ministrul Energiei, Bogdan Ivan și cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pentru a pune la punct ultimele detalii.

OMV Petrom ar vrea să schimbe compoziția motorinei pentru scăderea prețurilor

Președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan au discutat săptămâna trecută, fiecare în parte, cu reprezentanți ai OMV Petrom la Palatul Cotroceni și, respectiv, la Palatul Victoria, pentru a înțelege cum s-ar putea gestiona mai bine presiunea pusă asupra pieței energetice de către Războiul din Orientul Mijlociu și blocajele aferente survenite pe liniile de furnizare.

După discuție, concluziile au fost că România importă aproximativ 80% din țițeiul necesar consumului intern și a avertizat că resursele proprii nu sunt suficiente, ambele întâlniri încheindu-se cu concluzii legate de faptul că parteneriatul dintre companie și autorități va trebui să fie unul strâns pentru ca România să depășească această situație dificilă.

Surse de la nivel înalt citate de specialistul în politici agricole Cezar Gheorghe ar fi transmis acestuia, totuși, că una din soluțiile propuse de OMV Petrol ar fi eliminarea conținutului de 7% din compoziția diesel a uleiului de rapiță. Potrivit specialistului, o astfel de idee ar distruge producția internă, costând economia României circa 400 de milioane de euro, fără să diminueze deloc semnificativ prețul de la pompă al carburanților. Ba mai mult, decizia cu privire la uleiul de rapiță este una luată în zona Uniunii Europene pentru a scădea amprenta de carbon a motorinei, astfel încât efectele ar fi și unele de mediu, nu doar de ordin economic.

„Ce nu ni s-a spus după întâlnirea cu premierul și președintele României. Anume că OMV, ce controlează 35% din petrolul românesc, a propus să fie eliminat uleiul de rapiță din amestecul pentru diesel, adică 7%. În acest fel s-ar putea reduce costul carburantului diesel. În condițiile în care Austria a plafonat prețul combustibilului și a redus accizele, dar nu a interzis amestecul de 7% ulei de rapiță în combustibil”, a declarat specialistul în politici agricole Cezar Gheorghe, într-un mesaj pe social media, transmis pe data de 18 martie. Acesta a explicat că amestecul de 7% reprezintă norma europeană și este parte a secvenței de combustibil sustenabil la nivel EU27. Menționăm că acest lucru, în afara valorii adăugate aduse recoltei de rapiță, stimulează producția locală de rapiță. De exemplu, în Indonezia, mandatul de amestec al uleiului de palmier este de 40%, sau B40, cum este cunoscut.

„Rapița utilizată în procesarea pentru biodiesel în România are un nivel variabil de 600.000 – 750.000 tone anual. Sistarea procesării de rapiță pentru biodiesel afectează extrem de grav sistemul intern de procesare. Valoarea adăugată prin procesare dispare, odată cu ea industria conexă va fi impactată dur. Și așa, nu avem procesare, adică valoare adăugată, dar fără uleiul de rapiță procesat local se vor pierde sume extrem de mari. Spre referință, 1 tonă de rapiță, recolta 2026, are un preț astăzi, livrată la procesator, de circa 470 de euro. Prețul unei tone de ulei de rapiță procesat are o indicație de 1075 de euro pe tonă.

Randamentul la extracție este de circa 40%. Adică, dintr-o tonă de rapiță se extrag 400 litri de ulei, iar circa 500 kg reprezintă șrotul de rapiță, la un preț de circa 250 de euro/tonă, utilizat în zootehnia românească. Vom avea astfel un deficit de venituri imens în procesarea locală. Calculând diferența aplicată la extracția din 700.000 tone, avem un minus de 300.000.000 de euro ce provin din vânzarea uleiului și 87.500.000 de euro din vânzarea șrotului de rapiță. Un total de 387.000.000 de euro. Pierdere din procesare. Efectiv, procesarea românească va fi ucisă”, a mai explicat Cezar Gheorghe.

Impactul va fi cu atât mai puternic cu cât este cultura care asigură venituri substanțiale fermierilor din România, în contextul în care piața agricolă a suferit pierderi imense în anii trecuți în sectorul cerealelor și după ce, în general, costurile de producție au crescut enorm, în special din cauza crizei din Iran. „Avem diferențe de cost în îngrășăminte de 40-45% față de luna noiembrie 2025. Iar cum, prin acest dictat OMV, piața internă dispare, lăsând fermierii la voia factorului discreționar numit comerț intra-comunitar și export, care nu va ezita să profite din lipsa competiției și a echilibrului generat de piața internă. Iar efectul se va repercuta la nivel european asupra fermierilor europeni. Pentru că vor avea, procesatorii din vestul Europei, acces liber la circa 15-17% din totalul producției europene, la un preț mai mic, iar competiția în procesarea europeană va răsufla ușurată. Tocmai a dispărut din peisaj un jucător ce avea cotă de piață de 4%”, a mai argumentat expertul.

Într-o discuție cu Ziare.com, Cezar Gheorghe a punctat că dacă Guvernul nu dorește scăderea accizei la combustibil, propunerea care ar fi venit dinspre OMV Petrol va avea, de fapt, un efect minor asupra prețurilor la combustibil. „7% din 10 lei sunt 70 de bani, pe care, dacă stăm să-i judecăm scăzând acciza și TVA-ul e insignifiant pentru buget. Însă pe partea cealaltă, ne strică toată procesarea în România, dispare piața internă și lasă recoltele fermierilor la mâna procesatorului sau comerciantului intracomunitar, care o să se bucure de marfă ieftină, fiindcă fermierii noștri vor rămâne cu ei pe stocuri. Se va vinde sub piață prin export și partea și mai proastă este că procesatorii au cumpărat în avans, forward, cum se numește, chit că rapița încă nu e recoltată. Ei ce fac cu marfa după ce au cumpărat-o deja?

În același timp, în Austria accizele s-au redus și au fost plafonate prețurile, însă la noi nu se poate. Iar România este un mare producător de rapiță, având anul acesta 3,3 milioane de tone. Dacă o scoatem din dieselul din România și fermierii sunt nevoiți să o vândă pe piața externă la un preț mult mai redus, putem deduce ce profit rămâne în buzunarul procesatorului din vestul Europei? În nordul Europei este cea mai mare aglomerare de fabrici de procesare, în orașe precum Rotterdam și Gent, de unde merge în Norvegia unde se amestecă în combustibil. Acesta este efectul: o piață internă care dispare, procesare și venituri care dispar, dar și șrotul care era foarte bun în zootehnie și valoarea adăugată în total”, a concluzionat Cezar Gheorghe.

Ce trebuie să amintim însă este că este vorba despre o propunere venită pe surse, în urma discuției dintre companie și președintele Nicușor Dan.

Ce spun regulile europene despre amestecul de biocombustibili și de ce uleiul de rapiță nu este o opțiune „facultativă”

Dincolo de disputa punctuală privind costul motorinei, compoziția dieselului nu este o decizie arbitrară a companiilor sau a guvernelor naționale, ci rezultatul unui cadru legislativ european care urmărește reducerea emisiilor din transport. La nivelul Uniunii Europene, utilizarea biocombustibililor în carburanți este reglementată în principal prin Directiva privind energia din surse regenerabile (RED II, revizuită ulterior prin RED III), care impune statelor membre ținte privind ponderea energiei regenerabile în transport. Concret, până în 2030, statele UE trebuie să asigure o cotă de cel puțin 14,5% reducere a intensității emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul transporturilor sau, alternativ, o pondere de minimum 29% energie regenerabilă în consumul final din transport.

În acest context, amestecul de biodiesel, în România, în mod uzual la un nivel de aproximativ 7% (cunoscut ca standard B7) este un instrument-cheie prin care statele își ating aceste obiective. Uleiul de rapiță este una dintre principalele materii prime utilizate în Europa pentru producerea biodieselului, tocmai pentru că este o cultură locală, adaptată climatic și integrată în lanțurile agricole existente.

Astfel, eliminarea acestui procent din compoziția motorinei ar pune presiune directă pe capacitatea României de a respecta aceste ținte. În lipsa biocombustibililor convenționali, statul ar trebui fie să compenseze prin importuri de combustibili alternativi mai scumpi (precum biocombustibili avansați sau e-fuels), fie să suporte eventuale penalități sau costuri suplimentare de conformare la nivel european.

Din perspectiva mediului, potrivit evaluărilor Comisiei Europene, biocombustibilii de primă generație, precum cei pe bază de rapiță, pot reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu aproximativ 50-65% față de combustibilii fosili, în funcție de lanțul de producție. Chiar dacă aceste valori sunt contestate în unele studii, mai ales din perspectiva utilizării terenurilor agricole, acestea reprezintă, totuși, una dintre puținele soluții scalabile pentru decarbonizarea rapidă a transportului rutier.