Alimentele se vor scumpi cu până la 10% pe fondul costurilor ridicate cu energia şi transportul. Vicepreședintele ANCMMR: Scăderea consumului va duce la disponibilizări

Preţurile la unele produse alimentare, în special la pâine, produse de panificaţie, lactate şi mezeluri, ar putea creşte cu până la 8-10% până la finalul anului, pe fondul costurilor ridicate cu energia şi transportul, a declarat Feliciu Paraschiv, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR).

„În perioada următoare ne aşteptăm să avem creşteri mai mari pe produsele care au o componentă energetică mai mare. De exemplu, pâinea şi produsele de panificaţie au costuri energetice ridicate deoarece sunt coapte pe cuptoare electrice sau pe gaz, sunt transportate şi au volum mare şi preţ mic, ceea ce face ca factorul transport pe unitate să fie ridicat. Produsele se vor scumpi diferit. Pâinea şi produsele de panificaţie, probabil până la sfârşitul anului, o să avem un 8% de creştere. La fel vom avea şi în industria de produse lactate, la salamuri, tot undeva până în 8%, poate 10%”, a menţionat Feliciu Paraschiv, citat de Agerpres.

El şi-a exprimat speranţa ca în a doua jumătate a anului să se înregistreze o temperare a inflaţiei.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Ştim că BNR avea ţinte de 4-6%, pe care nu cred că le vom mai atinge, dar o scădere a inflaţiei ar putea să ducă la o stabilizare a preţurilor şi la o uşoară revenire. Nu e de aşteptat o revenire rapidă, pentru că va fi un proces destul de lung şi gradual de ajustare şi de echilibrare”, a adăugat Paraschiv.

Alte articole

Tensiuni în Guvern între miniştrii Agriculturii şi Finanţelor. Florin Barbu cere reducerea TVA la alimente: „Un ministru de finanţe trebuie să se uite atent unde sunt acele găuri. I-am dat N măsuri”

Alimentele care au aproape zero calorii și pot fi incluse într-o dietă echilibrată. Nu îngrașă aproape deloc și sunt gustoase

În opinia sa, contextul actual poate determina şi ajustări pozitive în economie.

„Cea mai mare creştere şi vedeta economiei româneşti este carnea de pasăre. Exporturile au crescut în 2025 cu 50% în volum şi 77% în valoare. Noi, ca ţară, am putea să devenim un pol pentru carnea de pasăre, aşa cum este Polonia pentru mere în Europa, dacă ştim să gestionăm foarte bine situaţia. Cred că, uşor, uşor, o să ne revenim sau o să ne adaptăm şi o să ne recalculăm operaţiunile şi cheltuielile la nivelul noii situaţii”, a mai spus vicepreşedintele ANCMMR.

Citește și: Semne ale sărăciei. Înainte de tradiţionala felie de cozonac de Paşte, a apărut „pâinea la felie” în supermarketuri

Paraschiv (ANCMMR): Scăderea consumului va duce la disponibilizări şi ieşiri de pe piaţă în retail

Scăderea consumului şi creşterea costurilor vor genera disponibilizări şi ieşiri de pe piaţă, în special în rândul IMM-urilor, în condiţiile în care companiile sunt nevoite să îşi ajusteze activitatea la diminuarea vânzărilor, a declarat, vineri, Feliciu Paraschiv, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR).

Potrivit acestuia, reducerea consumului începe să afecteze inclusiv segmentul alimentar, ceea ce indică o deteriorare accentuată a situaţiei economice.

„Cât priveşte scăderea consumului, la alimente, 2025 faţă de 2024 a scăzut cu 2,7%, având în vedere că niciodată de la criza din 2008 consumul la alimente nu a scăzut. Prima dată clienţii renunţă la fashion, la concedii, la distracţii, apoi la produsele non-alimentare, iar abia în ultima fază la produsele alimentare. Adică s-a ajuns destul de la fundul sacului”, a menţionat Feliciu Paraschiv, la dezbaterea „Ce învăţăm din crize. Economia trece de la dezordinea tarifară la cea energetică”, organizată de CLCC – Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării.

El a avertizat că efectele se vor vedea rapid pe piaţa muncii iar companiile au început deja să facă disponibilizări.

„Lucrurile astea se vor reflecta şi pe piaţa muncii, pentru că economia începe să încetinească. Deja companii mari fac disponibilizări. O companie are două variante: ori concediază, ori ridică preţurile. Dacă ridică preţurile, nu mai este competitivă şi riscă falimentul, aşa că soluţia rămâne disponibilizarea personalului. Dacă ai scăderi de vânzări de 20-30%, trebuie să renunţi la 20-30% din personal”, a explicat reprezentantul ANCMMR.

În opinia sa, IMM-urile sunt cele mai vulnerabile în acest context.

„IMM-urile resimt cel mai bine schimbarea asta de ciclu. Afacerile mici şi mijlocii care depind de cash flow sunt afectate de orice schimbare. Probabil că în retail vom vedea consolidări pe piaţă şi, din păcate, şi ieşiri de pe piaţă”, a afirmat Paraschiv.

Acesta a atras atenţia şi asupra impactului costurilor energetice şi al preţurilor la combustibili.

„Creşterea preţurilor are două componente: inflaţia, care e previzibilă, şi componenta energetică – carburantul şi gazul. Dacă benzina şi motorina trec de 10 lei, nu ştim cum va influenţa preţul final. Producţia agricolă încă nu a început să lucreze pe motorină scumpă. Dacă nu intervine statul, va fi greu. Noi am solicitat cumva, împreună cu transportatorii, ca statul să umble un pic la accize, pentru că ar putea să tempereze preţul la combustibil din accize, dar se pare că se va umbla un pic la accize numai pentru agricultură. Încă nu e nimic oficial”, a spus el.

Potrivit acestuia, consumatorul devine „un pic mai calculat”.

„Creşte marca proprie, apar vânătorii de oferte şi de promoţii. Din păcate, persoanele cu venituri mai mici, în general pensionarii, şi persoanele care au timp, aleargă din magazin în magazin şi caută să cumpere dintr-un magazin o promoţie, din alt magazin altă promoţie. Singurul lucru care ne-ar putea mişca pe noi cumva ar trebui să încercăm să creştem producţia internă şi consumul de produse intern”, a adăugat vicepreşedintele ANCMMR.

Totodată, acesta a criticat birocraţia şi nivelul redus de competitivitate al producţiei interne.

„Birocraţia excesivă ne frânează şi nu ne face competitivi nici cu ţările non-UE. Este aproape imposibil să obţii autorizaţii pentru dezvoltarea unor capacităţi de producţie fără costuri foarte mari”, a mai declarat Feliciu Paraschiv.