Marea Britanie a confirmat oficial creșterea limitei pentru vârsta de pensionare de la 66 la 67 de ani până în 2028. Iar planurile nu se opresc aici: se discută deja despre pragul de 68 de ani, cu posibilitatea unor noi majorări în viitor. Explicațiile sunt previzibile: populația îmbătrânește, numărul contribuabililor scade, iar resursele publice devin tot mai limitate.
Pentru românii care lucrează în Germania, perspectivele sunt similare. Vârsta standard de pensionare va ajunge la 67 de ani până în 2031, însă dezbaterea publică merge mai departe. Există scenarii analizate la nivel guvernamental care iau în calcul chiar creșterea la 70 de ani.
Ba, mai mult, un nou raport oficial propune creșterea vârstei de pensionare la 73 de ani, idee care a aprins toată dezbaterea națională pentru grrmani. Propunerea, dezvăluită într-un raport care provoacă deja reacții puternice, leagă direct vârsta de retragere de creșterea speranței de viață și pune în lumină probleme economice și demografice tot mai severe. De ce se discută o pensionare la 73 de ani?
Presiunea demografică este tot mai evidentă: numărul pensionarilor crește, în timp ce baza de contribuabili se restrânge. Fără reforme, alternativa ar putea fi dureroasă — contribuții mai mari, pensii mai mici sau o combinație a celor două, scrie ziarulromanesc.de.
Situația diferă de la o țară la alta. Belgia, de exemplu, vizează o vârstă de pensionare de 67 de ani până în 2030, însă reformele întâmpină opoziție puternică din partea populației. Deși pensionarea anticipată este posibilă de la 60 de ani pentru cei cu vechime mare, în practică oamenii ies la pensie, în medie, în jurul vârstei de 63 de ani.
Polonia menține o vârstă de pensionare mai scăzută, 60 de ani pentru femei și 65 pentru bărbați. O reformă care ar fi crescut aceste limite a fost anulată în 2017, sub presiunea publică, deși specialiștii avertizează asupra riscurilor pe termen lung pentru sistemul de pensii.
România se află într-un proces de ajustare treptată: vârsta de pensionare pentru femei crește spre 63 de ani, iar pentru bărbați rămâne la 65. Totuși, diferența față de vest nu este neapărat un avantaj: pensiile sunt mai mici, iar sistemul este vulnerabil la aceleași presiuni demografice. Astfel, ideea unei pensionări mai timpurii „acasă” ar putea deveni tot mai puțin realistă.
Citeşte şi: Cum se împarte moștenirea între frați. Detaliul care poate schimba totul
Tot mai mulți experți financiari atrag atenția că bazarea exclusivă pe pensia de stat devine riscantă, indiferent de țara în care lucrezi. În acest context, pensiile private și cele ocupaționale devin din ce în ce mai importante. De asemenea, se conturează noi modele de tranziție către pensionare: muncă part-time, ieșire treptată din activitate sau combinarea mai multor surse de venit.