Calendar ortodox aprilie 2026. Ce sărbători cu cruce roșie au loc în această lună. Tradiții și superstiții de Florii şi Paşte, când e păcat să muncești

Ce sărbători religioase au loc în aprilie 2026. Potrivit calendarului ortodox, în această lună sărbătorim atât Învierea Domnului, cât și alte sărbători religioase marcate cu cruce roșie, care au o mare însemnătate pentru credincioși.

Ce sărbători religioase au loc în aprilie. Lista zilelor cu cruce roșie în calendarul ortodox

Pe 5 aprilie, credincioșii ortodocși sărbătoresc Floriile, adică Intrarea Domnului în Ierusalim. În această zi, se sfințesc la biserică ramuri de sălcii care se păstrează și se așază acasă, la icoane. De asemenea, se spune că așa cum va fi vremea de Florii, la fel va fi și de Paște.

Intrarea Domnului în Ierusalim, cunoscută și ca Floriile, este una dintre cele mai importante sărbători creștine și are loc cu o săptămână înainte de Paște. Evenimentul amintește momentul în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, fiind întâmpinat de mulțime ca un împărat. Oamenii l-au întâmpinat cu ramuri de finic și de măslin, strigând „Osana!”, semn de bucurie și recunoaștere.

În tradiția ortodoxă, această zi simbolizează victoria vieții asupra morții și marchează începutul Săptămânii Patimilor, perioada care precede Învierea.

Tradiții și obiceiuri
În România, credincioșii merg la biserică cu ramuri de salcie, care sunt sfințite și apoi păstrate în casă, la icoane. Acestea simbolizează ramurile cu care a fost întâmpinat Iisus. De asemenea, este una dintre puținele zile din Postul Paștelui în care există dezlegare la pește, fiind o zi de sărbătoare.

Importanța în calendar
Floriile deschid seria celor mai importante zile din calendarul creștin, care culminează cu Paștele. Este o zi care îmbină bucuria cu reflecția și marchează un moment esențial din viața lui Iisus. Pe scurt, Intrarea Domnului în Ierusalim este o sărbătoare a speranței, dar și începutul unei perioade de profundă semnificație spirituală.

De asemenea, pe 12 aprilie credicioșii ortodocși sărbătoresc Învierea Domnului.Aceasta este cea mai mare sărbătoare a creștinismului. În această zi se merge la biserică, se ia pască și se ciocnesc ouă roșii. De asemenea, se poartă haine noi și este bine să te speli pe față cu apa neîncepută dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou roșu, unul alb, un bănuț de argint și un fir de iarbă verde, semne ale sănătății, prosperității și sporului în toate.
De departe, cea mai importantă sărbătoarea a lunii aprilie în 2026 este Paştele, prăznuit pe 12 aprilie. Paştele este sărbătoarea Învierii Domnului. Modul de calculare a datei Sfintelor Paşti s-a stabilit la primul sinod ecumenic, ţinut în anul 325 la Niceea.

Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim „omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudăm pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvantat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”.

Înainte de Paște, credincioșii țin Postul Mare, care durează aproximativ 40 de zile. Este considerat cel mai lung și mai aspru post din an și presupune atât restricții alimentare, cât și o perioadă de reflecție și rugăciune.

Ultima săptămână înainte de Paște este numită Săptămâna Patimilor. În această perioadă sunt rememorate ultimele zile din viața lui Iisus, inclusiv Cina cea de Taină, răstignirea și moartea Sa. Momentul cel mai important este slujba din noaptea de sâmbătă spre duminică. Credincioșii merg la biserică pentru a lua Lumina Sfântă și participă la slujba de Înviere, când se rostește tradiționalul „Hristos a înviat!”.

Tradiții și obiceiuri

În România, Paștele este marcat de numeroase tradiții:

• vopsirea ouălor, în special în roșu (simbol al sângelui lui Hristos)
  pregătirea preparatelor tradiționale, precum cozonacul sau pasca
  mersul la biserică și întâlnirile în familie

În 2026 şi Paștele Catolic se sărbătorește pe 5 aprilie.

Citește și Zile libere de Paște 2026. În ce perioadă au elevii vacanță și cum este structurată minivacanța angajaților

13 aprilie, doua zi de Paști (Mărturia lui Ioan Botezătorul) se mai numește și Lunea Luminată și este considerată ziua în care se deschid porțile Raiului și ale iertării.

Se spune că oricine moare în această zi nu mai participă la Judecata de Apoi, ci ajunge direct în Rai. De asemenea, trebuie să stropeşti casa cu agheazmă, să dai de băut la rude și să umbli cu pasca. Se obişnuieşte ca finii să meargă în vizită la naşi, cu colaci, pască şi ouă roşii, iar copiii să meargă la părinţi.

Pe 14 aprilie se sărbătorește a treia zi de Paști sau Martea Albă. Nici în această zi nu se spală, nu se face curat și nu se calcă. Se dă de pomană vinul și pasca rămase de la Paște.

Potrivit calendarului ortodox, pe 17 aprilie se sărbătorește Izvorul Tămăduirii. În această zi se face slujbă la Biserică și se sfințește Agheasma Mică.  Apa sfințită poate fi băută tot timpul anului, spre deosebire de Agheasma Mare, care se bea doar 8 zile.

Lista completă cu principalele sărbători din luna aprilie:

05 aprilie – Duminica Floriilor – Intrarea Domnului în Ierusalim
6 aprilie – Sfântul Ierarh Eutihie, patriarhul Constantinopolului
11 aprilie – Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, Sfântul Mucenic Antipa
12 aprilie – Învierea Domnului (Sfintele Paști)
13 aprilie – A doua zi de Paști (Mărturia lui Ioan Botezătorul)
14 aprilie – A treia zi de Paști (Drumul spre Emaus)
17 aprilie – Izvorul Tămăduirii
19 aprilie – Sfântul Apostol Toma (Duminica Tomii)
23 aprilie – Sfântul Mare Mucenic Gheorghe – Purtătorul de biruință
24 aprilie – Sfinții Ierarhi Mărturisitori Ilie Iorest, Sava Brancovici și Iosif din Maramureș; Sfinții Mucenici Pasicrat și Valentin de la Durostorum
28 aprilie – Sfinții Apostoli Iason și Sosipatru

Citește și Zile libere 2026. Vești bune pentru angajați, câte zile vor fi liberi în următoarea perioadă. Urmează câte o minivacanță în fiecare lună

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este sărbătorit în fiecare an pe 23 aprilie. Este unul dintre cei mai iubiţi sfinţi din calendarul ortodox, ziua fiind marcată, potrivit tradiţiei populare, prin împodobirea caselor şi anexelor cu crengi verzi simbolizând astfel renaşterea naturii.

Peste un milion de români poartă numele Sfântului Mucenic Gheorghe şi îşi sărbătoresc onomastica pe 23 aprilie. Sf. Gheorghe a fost un zeu al vegetației și un protector al naturii înverzite, al vitelor și al oilor. În popor se crede că atunci când broaștele cântă pentru prima oară, San-George deschide drumul naturii spre viață.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe s-a născut din părinţi creştini în Capadocia, în timpul împăratului Diocleţian din secolul al IV-lea. Ajunge în slujba împăratului ca militar şi se confruntă în mod direct cu persecuţiile asupra creştinilor începute în anul 303. Îşi mărturiseşte credinţa în Hristos şi este întemniţat din cauza acestor convingeri religioase. În încercarea de a-l face să renunţe la credinţa creştină, este torturat şi ucis prin decapitare pe 23 aprilie. Această zi rămâne ziua sa de prăznuire.

În iconografie, Sf. Gheorghe apare călare pe un cal, străpungând cu suliţa un balaur. Ipostaza ilustrează o legendă potrivit căreia Sfântul Gheorghe a salvat cetatea Silena din provincia Libiei, terorizată de un balaur. Reprezentarea sfântului biruitor simbolizează modelul de curaj în lupta cu diavolul.