Votul din Parlament a scos însă în evidență o situație neobișnuită: singura opoziție față de actul normativ a venit din partea unei femei, deputata Raisa Enachi, fostă membră a partidului SOS România și, în prezent, parlamentar neafiliat. În mod surprinzător, inclusiv parlamentarii AUR au susținut proiectul, deși formațiunea a fost adesea criticată pentru pozițiile sale în domeniul egalității de gen.
Legea adoptată definește „femicidul” drept uciderea intenționată a unei femei sau decesul acesteia ca urmare a unor infracțiuni violente, marcând o schimbare de paradigmă în abordarea violenței de gen. Actul normativ introduce, totodată, circumstanțe agravante pentru faptele comise în cadrul relațiilor de cuplu, în special în situațiile în care există elemente de control sau dominație, și consolidează protecția copiilor victimelor.
Într-o postare pe Facebook, după vot, Raisa Enachi a criticat unele aspecte ale proiectului, invocând probleme de constituționalitate și coerență legislativă. Deputata a atras atenția asupra modificărilor repetate aduse textului și a riscului de suprapunere cu infracțiuni deja reglementate, precum omorul și tentativa de omor.
„Deci, aplicarea practică devine imposibil de gestionat. Introducerea unor concepte precum „femicid indirect”, care include sinuciderea, ridică probleme grave de probă și cauzalitate. Legea nu mai oferă reguli, ci deschide calea interpretării arbitrare şi practicii neunitare. Astfel, se diminuează rolul instanţei, prin predefinirea circumstanţelor şi majorarea automată a pedepselor, se reduce marja de apreciere a judecătorului în individualizarea sancţiunii.
Citeşte şi: Lovitură pentru Ilie Bolojan. ÎCCJ suspendă comitetul Guvernului pentru legile justiției
Dreptul penal nu funcţionează pe automatism, ci pe analiză judiciară.Proiectul legislativ nu rezolvă problema reală, în expunerea de motive se recunoaşte că problema este aplicarea legii existente, nu lipsa reglementării. Nu poţi corecta o deficienţă de aplicare printr-o lege mai neclară”, a declarat deputata.
Enachi a mai susținut că anumite noțiuni incluse în lege, precum „control”, „dominație” sau „relație asemănătoare soților”, sunt insuficient definite, ceea ce ar putea duce la interpretări diferite în instanță. De asemenea, aceasta a invocat riscul unei discriminări pe criteriu de gen, prin sancționarea diferită a aceleiași infracțiuni în funcție de sexul victimei.
Pe de altă parte, susținătorii legii consideră că aceste critici nu anulează necesitatea unor măsuri ferme în fața unui fenomen alarmant. Datele internaționale arată că o femeie este ucisă la fiecare 10 minute de către partener sau un membru al familiei, iar introducerea noțiunii de femicid ar putea contribui la o mai bună recunoaștere și combatere a acestui tip de violență.
Legea aduce și alte elemente noi, precum conceptul de „nedemnitate succesorală”, care împiedică agresorii să beneficieze de moștenirea victimelor, dar și obligativitatea monitorizării acestor cazuri prin Observatorul Român pentru Analiza și Prevenirea Omorurilor, o măsură menită să sprijine dezvoltarea unor politici publice mai eficiente.
Citeşte şi: Victor Ciutacu a mai câştigat un proces: „Dă, bă, borfașule, banii înapoi!”