Se strânge laţul în jurul lui Călin Georgescu. Gabriel Constantinescu, care voia să declanșeze o revoluție după anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 și le cerea militarilor, foștilor rezerviști și deținuților să ocupe clădirea Guvernului, a fost judecat pentru infracțiunea de instigare publică.
Bărbatul a publicat materiale video pe Facebook și TikTok prin care instiga lumea să se revolte față de autorități, pe care le acuza că vor să anuleze și alegerile prezidențiale din luna mai 2025. Procesul în care a fost judecat s-a finalizat în 20 martie 2026, dată de la care are un termen de trei luni pentru a prezenta dovada că a achitat amenda penală. Bărbatului i-a mai fost interzis dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.
„Călin Georgescu preşedinte prin George Simion. Fraţilor, dacă şi de data asta ne vor anula alegerile sau vor face vreo şmecherie prin care să împiedice dorinţa poporului, atunci va fi nevoie de o nouă revoluţie. Eu am pe cineva care organizează. Toţi cei care aţi făcut armata, care sunteţi rezervişti, toţi care aţi făcut închisoare, care mai aveţi puţină vână în voi, vă rog să mă contactaţi în privat şi eu vă voi face legătura. Întrucât nu se poate altfel decât cu o nouă revoluţie.
În momentul în care se va da semnalul, vom ieşi cu toţii în stradă, în Piaţa Victoriei, vom înconjura clădirea Guvernului, iar toţi care sunt rezervişti, care au făcut închisoare şi au puţină teorie şi activitate de luptă, vor sparge cordonul de mascaţi şi vom intra cu forţa în clădirea Guvernului, unde îi vom aresta pe toţi. Pentru că altfel nu văd. Nu ne dau drepturile noastre așa, de bunăvoie, da? Acum trebuie să luptăm. Se merge pe principiul copilul care nu plânge nu primește lapte”, susținea bărbatul de 62 de ani, într-un video având descrierea „Facem revoluție”, publicat în 8 mai 2025, care a avut mii de distribuiri pe cele două rețele sociale.
Acesta are studii superioare, este inginer de profesie și îşi câștigă existenţa din comerțul cu artă (anticariat). Chemat la audieri, Gabriel Constantinescu a relatat, senin, că a solicitat să i se alăture foşti militari și deţinuţi deoarece „aceştia se pricep la bătaie”, în cazul în care „revoluționarii” urmau să fie atacați. A mai susținut și că a îndemnat la ruperea coridorului forțelor de ordine care păzesc guvernul, pentru că prin anularea alegerilor cei din clădire „și-au bătut joc de noi”.
Bărbatul a mai avut astfel de ieșiri publice, după anularea turului întâi al alegerilor prezidențiale din 2024, care, însă, nu au ajuns în atenția Poliției și a Parchetului. Astfel, în 26 martie 2025, de ziua lui Călin Georgescu, în București au avut loc două manifestații de protest: una în Piața Constituției unde au participat câteva sute de susținători ai fostului candidat și alta în Piața Victoriei, organizată de AUR.
Înainte de a merge la protest, Gabriel Constantinescu a publicat pe Facebook un alt material video, cu descrierea „Militari, arestați Guvernul”, care poate fi încadrat, de asemenea, la infracțiunea de instigare publică: „O să vin în Piața Victoriei, unde sper ca Armata Română să vină să-i aresteze pe cei de la guvernare. Generali ai Armatei Române, ieșiți acum pentru că este momentul să-i arestați pe cei de la guvernare. Ce faceți, măi? Ce faceți acolo în unitățile militare? Ce faceți acolo, comandanților? Ieșiți și arestați-i pe cei care au dat lovitura de stat.
Acum este momentul, noi o să fim acolo în Piața Victoriei. Veniți cu TAB-urile sau cu mașini, cu mașini civile, înconjurați clădirea Guvernului. Să coboare militarii și să intre în clădirea Guvernului. Noi, manifestanții, o să vă sprijinim. Arestați-i, fraților, pe toți, cum i-ați arestat și pe cei din ’44, pe guvernul care conducea România la vremea aceea și anume Mareșalul Antonescu cu ai săi. Așa cum l-ați arestat pe Mareșalul Antonescu în ’44, arestați-i și pe cei care au dat lovitura de stat”.
Bărbatul cerea și arestarea judecătorilor de la Curtea Constituțională „care au contribuit la lovitura de stat”. „Nu putem să stăm așa pasivi. Chiar vreți o vărsare de sânge în România? Vreți să ne organizăm în mai știu eu ce organizație paramilitară, să ne înarmăm? Ați jurat că apărați acest popor. De fapt, voi apărați politicul. Ieșiți și voi acum, generali ai Armatei Române. (…) Așa că, domnilor militari, ieșiți acum și arestați-i pe cei care au dat lovitura de stat”, a completată inginerul din București, potrivit libertatea.ro
Procurorii au fost nemulțumiți de soluția magistraților și au cerut condamnarea bărbatului la închisoare și interzicerea temporară a încărcării de conținut pe rețele sociale, cu excepția celui de promovare a obiectelor de artă şi antichități.
„Conţinutul concret al mesajului publicat relevă un grad de pericol social ridicat, incompatibil cu o sancţiune exclusiv pecuniară. Discursul reprezintă o veritabilă chemare la acţiune violentă îndreptată împotriva autorităţilor statului, cu indicarea explicită a ţintei, a mijloacelor şi a categoriilor de persoane chemate să participe.
Mesajul conţinea îndemnuri concrete la mobilizare, la organizare prealabilă şi la folosirea forţei pentru pătrunderea în sediul Guvernului, precum şi la anihilarea cordoanelor de ordine, ceea ce atrage o gravitate sporită a faptei.
Sancţiunea amenzii penale are o intensitate redusă şi nu reflectă suficient gravitatea conduitei, neavând capacitatea de a transmite un mesaj clar de descurajare a unor manifestări similare”, a susținut Parchetul.
În final, magistrații au considerat că aplicarea amenzii penale este pedeapsa corectă pentru bărbatul de 62 de ani, „având în vedere posibilităţile acestuia de îndreptare şi de formare a unei atitudini corecte faţă ordinea de drept”, dar și faptul că acțiunile acestuia „au rămas la nivel de instigare, nu au produs consecinţe concrete și nu a efectuat acte de organizare efectivă sau de violenţă”.
Probleme şi cu alţi fani ai lui Călin Georgescu
În 19 ianuarie, instanţa supremă a decis că mercenarul Horaţiu Potra rămâne în arest, iar fiul şi nepotul său, Dorian şi Alexandru Potra, au fost plasaţi în arest la domiciliu. Cei trei au fost aduşi în ţară din Dubai în 20 noiembrie 2025. Hotărârea privind menţinerea arestării preventive a celor trei luată de Curtea de Apel Bucureşti în 9 ianuarie a fost contestată de aceştia la Înalta Curte de Casaţie şi justiţie (ICCJ).
În 21 noiembrie 2025, Horaţiu Potra, fiul şi nepotul său au fost arestaţi preventiv pentru tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi nerespectarea regimului materiilor explozive, după ce au fost prinşi în septembrie în Dubai şi au fost aduşi în ţară.
Horaţiu Potra a fost trimis în judecată alături de fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu şi alţi 20 de inculpaţi acuzaţi că ar fi comis infracţiuni grave pentru destabilizarea României.
În rechizitoriu, procurorii au reţinut că, în contextul hotărârii CCR din 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale din România, în dimineaţa de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-a întâlnit, la un complex de echitaţie din Ciolpani, judeţul Ilfov, ”în condiţii de clandestinitate”, cu mercenarul Horaţiu Potra. Potrivit anchetatorilor, că acesta acţiona în zone de conflict internaţional şi desfăşura acţiuni de recrutare şi instruire paramilitară şi l-a susţinut pe Georgescu şi în timpul campaniei electorale, dar şi anterior, în scopul pregătirii acesteia.
Procurorii au informat că, la întâlnirea de la Ciolpani, Georgescu şi Potra au discutat un plan conform căruia mercenarul şi persoane din anturajul său, cu pregătire militară, urmau să desfăşoare ”acţiuni violente cu caracter subversiv”, pentru a deturna manifestaţiile paşnice de la vremea respectivă.
”Strategia urmărea, prin contagiune emoţională şi comportamentală dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, precizau anchetatorii.
Aceştia menţionau că prin acţiunile sale, între care contactarea liderului unei organizaţii radical-naţionaliste şi transmiterea unui îndemn ”alarmist şi potenţial manipulator” susţinătorilor săi vizând continuarea votului, Georgescu a întreţinut şi întărit ”rezoluţia infracţională” a lui Potra.
Procurorii mai arătau că Horaţiu Potra a coagulat un grup paramilitar de 21 persoane, condus de către el, stabilind să se deplaseze cu şapte maşini spre Bucureşti, unde să declanşeze proteste faţă de autorităţile statului, ce urmau să fie deturnate în ”acţiuni violente apte să desăvârşească politica revizionistă” a lui Călin Georgescu, ”în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat şi al asigurării reconfigurării ordinii constituţionale, prin detaşarea de principiile sale fundamentale şi de regulile statului de drept”, punând în pericol siguranţa naţională.
În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, poliţiştii au făcut filtre în zona localităţilor Baloteşti-Săftica, din judeţul Ilfov, şi Măneşti şi Corneşti, din judeţul Dâmboviţa, precum şi în Capitală, oprind şi controlând maşinile, în interiorul cărora s-au găsit cuţite tip briceag, pumnale, cuţite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare şi cozi de topoare, pistoale şi materiale pirotehnice din categoria celor mai periculoase, cu potential de a produce explozii puternice care ar fi putut provoca pagube imense, răni grave şi deces.
Concluzia procurorilor care i-au trimis în judecată pe cei 22 de inculpaţi este că urmarea imediată a acţiunilor acestora a constat în punerea în pericol a securităţii naţionale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituţională, precum şi pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condiţiile legii.
În 26-27 februarie 2025, au fost făcute 47 de percheziţii la adrese din judeţele Sibiu, Mureş, Ilfov, Timiş şi Cluj, la apropiaţi ai fostului candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu. Percheziţiile au vizat locuinţele a 27 de persoane şi patru sedii de firmă, una dintre persoane fiind mercenarul Horaţiu Potra. În casa acestuia, într-un seif încastrat sub podea, anchetatorii au descoperit pachete cu teancuri de dolari, politicianul din Mediaş spunând că legea nu îl obligă să îşi ţină banii la bancă. Tot la Potra au fost găsite numeroase arme, el declarând la acea vreme că îşi ”asumă” nerespectarea regimului armenilor şi muniţiei”, dar refuzând să facă alte comentarii cu privire la armele deţinute ilegal.