FOTO Bătaie la protestul minerilor. Fanii lui Călin Georgescu, infiltrați să cauzeze haos. Ortacii plâng că nu s-au înțeles cu Bolojan în privința concedierilor de la 1 aprilie 2026

UPDATE: Sunt violențe la ora aceasta între mineri și jandarmi. Ortacii sunt supărați că nu s-au înțeles cu premierul Ilie Bolojan în privința concedierilor de la 1 aprilie 2026. Potrivit România TV, printre protestatari s-au infiltrat fanii lui Călin Georgescu pentru a crea haos. Mai multe persoane ar fi fost rănite. Unui protestatar i s-a făcut rău și a fost nevoie de intervenția echipajelor SMURD. Oamenii plâng după ce premierul le-a spus că vor fi concediați.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că a discutat astăzi, la Palatul Victoria, cu o delegație a sindicatelor minerilor de la Complexul Energetic Oltenia despre situația economică a companiei și nemulțumirile semnalate de angajați.

Reprezentanții sindicali au solicitat reînnoirea contractelor individuale de muncă pe durată determinată care ajung la termenul de încetare la 1 aprilie 2026, pentru 1476 de salariați, respectiv la 1 mai 2026, pentru 317 de salariați. În cazul în care acest lucru nu va fi posibil, reprezentanții sindicatelor au solicitat acordarea unor drepturi salariale compensatorii pentru angajații cărora nu le vor fi reînnoite contractele de muncă.

”Personal, înțeleg situația socială, însă sunt corect cu dumneavoastră și cu oamenii pe care îi reprezentați și vă spun adevărul. În urmă cu câțiva ani, România și-a asumat niște angajamente în fața Comisiei Europene pentru care a încasat bani. Aceste angajamente și starea economică a C.E. Oltenia au condus la măsurile pe care le vedem acum, incluse în Planul de restructurare a companiei”, a spus premierul Bolojan.

Alte articole

Nicuşor Dan, mesaj despre unitatea Europei creştine în plină criză politică. Eveniment important organizat la Cotroceni despre comunităţile religioase din Europa

Cod roșu la Cernobîl! Incendiu puternic în zona ce înconjoară centrala nucleară și teritoriile puternic contaminate după dezastrul din 1986!

Aceste măsuri aflate în implementare au la bază documente aprobate începând cu anul 2020 și fac parte din programul de restructurare și decarbonizare aprobat la nivel național și european.

În plan economic, societatea a încheiat exercițiul financiar 2025 cu o pierdere contabilă estimată la aproximativ 1 miliard de lei, în contextul în care costurile generate de achiziția certificatelor de emisii CO₂, în valoare de peste 2 miliarde de lei, reprezintă 38,5% din totalul cheltuielilor.

În această conjunctură, a fost adoptat Planul de reorganizare, restructurare și redresare financiară care cuprinde măsuri de reducere a cheltuielilor, atât de natură operațională, cât și reduceri de personal, în acord cu calendarul actualizat privind decarbonizarea sectorului energetic și închiderea capacităților pe bază de cărbune.

Potrivit acestui plan, reînnoirea contractelor individuale de muncă pe durată determinată care ajung la termenul de încetare la 1 aprilie 2026, respectiv 1 mai 2026, nu va fi posibilă, iar acordarea unor drepturi salariale compensatorii pentru salariații aflați în astfel de situații nu este prevăzută de legislația muncii.

La întâlnire a participat, alături de prim-ministru, din partea Guvernului, ministrul Energiei, Bogdan Ivan. De asemenea, a participat președintele directoratului la Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A., Dan Plaveti.

UPDATE: Premierul Ilie Bolojan se va întâlni cu o delegaţie a minerilor la Guvern, de la 15.30.

UPDATE: Un agitator a fost ridicat de jandarmi şi dus în dubă. Minerii au venit cu steaguri, vuvuzele şi bannere sau coli de hârtie cu mesaje.

De asemenea, oamenii scandează lozinci precum „Bolojane, nu uita, România nu-i a ta”, „Nu cedăm”, „Apă, hrană, energie, la întreaga Românie”.

Minerii protestează la București, ne-am întors la vremurile de tristă amintire. Mitingul a început  la prânz și ar urma să dureze până la ora 17:00. Piața Victoriei a fost ocupată de cel puțin o mie de mineri, însă li se vor alătura și persoane din Capitală, anunţă România TV.

Minerii cer ca mineritul să nu fie oprit așa cum prevede angajamentul României prin PNRR. În plus, ei solicită premierului Ilie Bolojan să renegocieze condițiile cu Comisia Europeană.

În același timp, contractul colectiv de muncă nu a fost încă semnat. Reprezentanții Complexului Energetic Oltenia susțin că demersurile au început, însă procesul a fost întârziat din cauza lipsei bugetului.

Citește și

Vin iar minerii la București. Protest cu 1.000 de oameni anunțat pentru marți în fața Guvernului

Protestele minerilor au început în urmă cu aproximativ două săptămâni, în faţa sediului Complexului Energetic Oltenia, și s-au intensificat.

Aproximativ 300 de mineri care au manifestat la Târgu Jiu pe 18 martie au pornit într-un marş prin centrul municipiului, mai multe străzi fiind blocate. Manifestaţia a început în în faţa sediului Complexului Energetic Oltenia (CEO), unde minerii au adus coroane şi au aprins candele, iar apoi au pornit către centrul municipiului.

Oamenii au strigat „Jos Plaveti (preşedintele Directoratului CEO, Dan Iulius Plaveti n.r.), jos, că eşti mincinos”, „Ivane (ministrul Energiei, Bogdan Ivan n.r.), vino-ncoa, oferă soluţia”,”Minerii şi ţara şi-au pierdut răbdarea”, „Vrem să muncim, nu să cerşim”, „Demisia”, „Nu cedăm”, „Vrem curent de la români, nu dăm banii la străini”.

Citește și: EXCLUSIV Florin Manole îi avertizează pe pensionari: ajutorul de Paște ar putea fi acordat abia după Paște. Cu cât ar urma să crească pensiile de la 1 ianuarie 2027: „Vom încerca să avem un procent mai crescut al indexării”

„Lucrez la CEO de patru ani, la fiecare 3 – 6 luni ne prelungeau succesiv contractele, până am ajuns la această perioadă de patru ani de când lucrez. La 36 de luni cu toţii am avut speranţa că o să ne facă permanent, ceea ce nu s-a întâmplat, în mod normal în lege aşa trebuia să se facă, din păcate ni s-a făcut pe trei luni, şase luni, o lună. Acest loc de muncă m-a adus înapoi lângă familie, între timp m-am şi căsătorit, aştept un copil. Am 27 de ani şi lucrez în Cariera Roşia. Sunt în pragul de a pleca acasă, nu am ce să fac decât să iau drumul străinătăţii, pentru că aici, în judeţul meu, nu am unde să lucrez că să întreţin o familie. (…) Speranţă avem, soluţii sunt, doar că cei ce ne conduc nu vor să le pună în aplicare. (…) Acţiunile de protest vor continua, chiar vom fi dispuşi, eu unul personal şi cred că şi colegii, să plecăm pe jos în marşul disperării către Bucureşti”, a declarat Cristian Constantinescu, angajat pe perioadă determinată în cadrul CEO.

Pentru aproximativ 1.800 de mineri, 1 aprilie va fi ultima zi de lucru, întrucât au contracte pe perioadă determinată. Minerii susțin că sectorul este unul strategic și că România nu ar trebui să renunțe la exploatarea resurselor, avertizând că, în actualele condiții, mineritul ar putea dispărea complet după 2030.

Organizatorii protestului transmit un mesaj clar autorităților: securitatea energetică și dreptul la muncă nu sunt subiecte de negociere politică, ci piloni ai suveranității naționale și ai unui stat democratic și social. Ei subliniază că fără oameni care muncesc, România nu poate avea un viitor stabil sau o putere energetică suficientă pentru nevoile sale interne și pentru securitatea națională.

„Astăzi nu protestează doar niște salariați. Astăzi se apără viitorul unei țări,” afirmă reprezentanții minerilor și energeticienilor din Gorj, accentuând că lupta lor nu este doar pentru un loc de muncă, ci pentru întreaga comunitate și pentru stabilitatea energetică a României.

Principalele revendicări ale protestatarilor sunt:

• Menținerea în companie a celor 1876 de angajați, precum și eliberarea adeverințelor conform Legii 360/2023 pentru salariații cu vârsta de peste 52 de ani și cu cel puțin 34 de ani de muncă în condiții grele, greu de imaginat pentru cei care iau decizii de la birou.
  Acordarea venitului de completare conform OUG 96/2019 pentru salariații cu peste 30 de ani de muncă, mulți dintre ei afectați de boli profesionale.
  Renunțarea la închiderea Grupului 4 de la SE Turceni, investiție de sute de milioane de lei, într-un context de criză energetică globală.
  Crearea unui mecanism de compensare pentru costul certificatelor CO₂, astfel încât Sistemul Energetic Național să rămână stabil și funcțional.
  Menținerea grupurilor pe cărbune ca rezervă strategică, până când România va avea alternative reale și sigure pentru aprovizionarea cu energie.