Expertul în energie Dumitru Chisăliţă, previziuni sumbre: „Motorina ieftină nu mai e realistă. Preţul unui litru poate depăşi 14 lei”

Motorina ieftină a murit, experţii în energie sunt de părere că măsurile pregătite de Guvern pentru a tempera scumpirea carburanţilor vor avea un impact limitat şi temporar. Iar noi încă ne prefacem că nu. Există momente în economie în care nu asistăm la o criză, ci la o schimbare de regim. 2026 este unul dintre acele momente. Iar în centrul lui stă un adevăr incomod, ignorat sistematic de piețe, politicieni și public: nu mai există un scenariu credibil în care motorina revine la niveluri „ieftine”. Nu vorbim despre un vârf temporar de preț, nu despre o deviație de la normal. Vorbim despre sfârșitul normalului. Pragul de 10 lei/l nu mai este o excepție. Este noua bază.

O spune bâlbâit Ilie Bolojan: „Avem creșterea pe care o vedem, 40% – 50% la motorină, creșteri chiar mai mari, nu le putem bloca, nu se poate … nu putem face acest lucru….”

Ciclul economic este doar o iluzie. Ani la rând am fost învățați că energia funcționează ciclic: crește, scade, revine la medie. Este poate cea mai periculoasă presupunere care încă domină gândirea economică. Pentru că această medie nu mai există. Globalizarea energetică – acel mecanism invizibil care aducea petrol ieftin din cele mai eficiente surse către cele mai eficiente rafinării – a fost distrusă. Nu complet, dar suficient cât să schimbe regulile jocului. Fluxurile nu mai sunt optimizate economic, ci filtrate politic. Nu mai contează doar cât costă petrolul, ci de unde vine și cât de „sigur” este. Iar siguranța costă. Mult.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Preţ carburanţi 28 martie 2026. Noi creşteri la pompă, motorina a mai depăşit un prag psihologic. Guvernul anunţă noi măsuri

Alte articole

Eurovision 2026 – Republica Moldova, între cele zece ţări calificate în finală

Percheziţii ample în vămi, Murfatlar revine în atenţia autorităţilor. Directorul Vămii Galaţi, adus cu mandat la Bucureşti

Autonomia energetică este noul lux obligatoriu. Statele europene nu mai cumpără energie ca înainte. Nu mai urmăresc cel mai mic preț, ci cel mai mic risc. Asta înseamnă contracte mai scumpe, rute mai lungi, redundanță logistică și stocuri strategice. Cu alte cuvinte, plătim dublu pentru a nu depinde de o singură sursă. Această schimbare nu este temporară. Este structurală. Iar orice structură nouă vine cu un nou nivel de cost. Mai ridicat.

Energia este folosită ca o armă. Conflictul declanșat prin Războiul din Ucraina a distrus definitiv iluzia că energia este doar o marfă. Energia este acum instrument de presiune geopolitică. Asta înseamnă că prețul ei nu mai reflectă doar cererea și oferta, ci și riscul, tensiunea, strategia. Volatilitatea nu mai este o excepție, ci o componentă permanentă. Și, mai important, înseamnă că Europa plătește mai mult decât alții.

Problema ignorată de Europa este rafinarea. Discuția publică se concentrează obsesiv pe prețul petrolului brut. Dar adevărata vulnerabilitate a Europei este alta: capacitatea de rafinare. Europa a închis rafinării, a redus investițiile și a devenit dependentă de importuri de produse finite. Asta creează o situație paradoxală: chiar dacă petrolul brut se stabilizează, motorina poate rămâne scumpă. Pentru că nu ai unde să o procesezi eficient. Este una dintre cele mai puțin discutate, dar decisive schimbări structurale.

Taxele care au crescut enorm au devenit podeaua invizibilă. Chiar și într-un scenariu optimist, există un element care nu dispare: taxarea. Accizele, taxele, suprataxele, taxele la taxe, TVA-ul și extinderea mecanismelor de taxare a carbonului creează un „hard floor” – un nivel sub care prețul nu poate coborî. Nu pentru că piața nu ar permite, ci pentru că statul nu o va permite. Astfel, scăderea prețului petrolului este amortizată fiscal. Iar creștere este amplificată.

Piața trăiește din speranță, realitatea, nu. Piețele financiare funcționează pe anticipații. Iar anticipațiile sunt, în mod cronic, apropae întotdeauna optimiste. Ele presupun că dezechilibrele se corectează, că tensiunile se rezolvă, că lucrurile „revin la normal”. Dar acest normal a dispărut. Modelul de „mean reversion” – ideea că prețurile revin la medie – este aplicat unei lumi care nu mai există. Iar asta produce erori sistematice de evaluare.

EXCLUSIV Băsescu crede că măsurile guvernului contra scumpirii carburanților nu vor avea efect. ”Prețurile vor continua să crească. Uitați-vă ce probleme sunt în Golf”

Politicienii sunt împărțiți între negare și amânare. Factorii politici, în astfel de perioade, nu sunt mai lucizi. Din contră. Costul electoral al recunoașterii realității este prea mare. Este mai simplu să plafonezi temporar, să subvenționezi punctual, să amâni deciziile dificile. Dar aceste măsuri nu rezolvă problema. O maschează. Rezultatul este o economie care nu se adaptează, ci reacționează târziu, violent și ineficient.

Riscul real vine din durata mare a conflictului. Cea mai mare eroare de evaluare este legată de timp. Există o presupunere tacită că marile conflicte nu pot dura prea mult. Istoria contrazice această idee. Conflictele de acest tip durează luni, uneori ani, și lasă în urmă lumi economice fragmentate. Dacă actualele tensiuni persistă, consecința nu este doar volatilitate. Este o reașezare permanentă a fluxurilor economice. Europa rămâne cu energie mai scumpă. Asia beneficiază de resurse mai ieftine. Competitivitatea se redistribuie. Iar această diferență nu se corectează ușor.

Scenariile ”bune” sunt o falsă speranță. Există, teoretic, scenarii pozitive: o pace rapidă, o recesiune globală care reduce cererea, o creștere bruscă a producției. Dar niciunul nu duce la energie ieftină. Cel mult, la energie „mai puțin scumpă”. Pentru că problema nu mai este conjuncturală. Este structurală. Motorina ieftină nu mai este un rezultat posibil al pieței. Este produsul unei lumi care a dispărut. Ceea ce trăim acum nu este o anomalie, ci noul echilibru: mai scump, mai instabil, mai politic. Problema reală nu este nivelul prețului. Problema este că refuzăm să acceptăm că acest nivel va fi permanent. Că pragul de 9 lei/l nu este un maxim temporar, ci noul minim psihologic. Această negare colectivă – a piețelor, a politicienilor și a societății – întârzie adaptarea și amplifică șocurile. Iar cu fiecare criză viitoare, costul acestei întârzieri va deveni tot mai vizibil. Și tot mai greu de suportat.

Guvernul decide mâine cum intervine pentru a tempera scumpirile accelerate la carburanți, într-un moment în care piața petrolului traversează, potrivit experților, cea mai gravă criză din ultimele decenii. Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, a avertizat, la Digi24, că scenariile indică o posibilă explozie a prețurilor, cu motorina care ar putea ajunge până la 14 lei pe litru, în lipsa unor măsuri fiscale rapide, iar efectele se vor transmite în lanț în economie, inclusiv în prețul alimentelor de bază, precum pâinea, care s-ar putea scumpi semnificativ în următoarele luni.

Pe masa Executivului se află accizarea dinamică. Mai exact, taxa pe combustibil nu va mai fi fixă, ci va varia în funcție de evoluția prețului petrolului pe piețele internaționale. Astfel, atunci când cotațiile cresc, statul ar putea reduce acciza pentru a limita scumpirile.

Pe piața carburanților, situația rămâne explozivă. Asociația Energia Inteligentă vede trei scenarii posibile. În scenariul cel mai probabil, cu petrol la aproximativ 130 de dolari/baril, motorina trece de 11 lei/litru și se stabilizează la peste 10 lei/litru la final de an.

In varianta pesimistă, la 200 dolari/baril, motorina poate depăși 14 lei/litru, iar ulterior rămâne în jur de 12 lei/litru.

Chiar și în scenariul optimist, scăderile sunt limitate, iar motorina rămâne peste 9 lei/litru.

Scenarii pentru carburanți: între 9 și 14 lei/litru

În paralel, analizele din piață indică o evoluție îngrijorătoare a prețurilor. Asociația Energia Inteligentă a conturat trei scenarii posibile:

• Scenariul optimist: motorina rămâne peste 9 lei/litru
  Scenariul mediu: poate atinge 11 lei/litru și se stabilizează peste 10 lei/litru
  Scenariul pesimist: poate depăși 14 lei/litru, ulterior coborând în jur de 12 lei/litru

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a explicat la Digi24 că varianta cea mai probabilă este cea intermediară, cu creșteri semnificative în perioada următoare.

„În momentul de față, din analizele noastre, probabilitatea cea mai mare este de a merge către zona scenariului mediu, cel care practic presupune o creștere în continuare, cu un maxim care ar putea să fie atins în trei luni de zile la 12 lei pe litru”, a declarat acesta.

El a explicat că, chiar și în cazul unei detensionări a situației internaționale, revenirea pieței ar dura.

„Există un termen de șase luni și merge până la câțiva ani de reluare și de refacere integral, ceea ce face ca prețul să rămână în continuare unul ridicat […] la sfârșitul anului am putea să avem un 10 lei, 10,5 lei pe litru”, a mai spus Chisăliță.

Rezervele mai temperează creșterile, dar doar pe termen scurt
Potrivit expertului, piața a absorbit relativ bine șocul inițial, inclusiv datorită utilizării rezervelor.

„Creșterea, chiar dacă a existat, a fost cu foarte multe corecții […] rezervele comerciale, cât și rezervele strategice […] au absorbit șocul care a fost legat de lipsa trecerii vaselor prin strâmtoarea Ormuz”, a explicat acesta.

Totuși, situația s-ar putea deteriora dacă blocajele persistă.

„Dacă peste trei luni […] vom avea în continuare strâmtoarea blocată, atunci […] vom discuta de o discrepanță reală între cerere și ofertă”, a avertizat Chisăliță, adăugând că în scenarii extreme petrolul ar putea ajunge chiar la 200 de dolari/baril.