Ministrul Apărării: „România a spus că nu trimite trupe. Nici nu s-a cerut să trimitem trupe în Iran”. Ce spune Miruţă de o eventuală rachetă balistică îndreptată spre România

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat duminică, că România nu are în vedere trimiterea de trupe în zone de conflict precum Ucraina sau Iran.

Radu Miruță a declarat că astfel de decizii nu se iau unilateral și depind de cadrul legal și de angajamentele internaționale. Întrebat dacă există o „linie roșie” privind desfășurarea de trupe în afara țării, ministrul a explicat că România acționează strict în limitele stabilite de legislație și de apartenența la NATO.

„Trimiterea de trupe în afara țării nici nu se face doar printr-o decizie la Ministerul Apărării conform legislației actuale. România a spus că nu trimite trupe în Ucraina, nici ca garanții de securitate”, a declarat acesta.

Acesta a precizat că nu există nici discuții privind implicarea României în alte conflicte din afara ariei NATO, cum ar fi războiul din Iran, desfășurat de Israel și SUA în această perioadă: „România a spus că nu trimite trupe, nici nu s-a pus problema, nici nu s-a cerut dacă să trimită România sau să nu trimită trupe în Iran. Că nu este o chestiune care implică NATO, ce se întâmplă în Iran.

Alte articole

EXCLUSIV Băsescu, după ce Trump s-a supărat iar pe NATO: ”A făcut boroboața, apoi a spus ‘veniți și ajutați-mă’. Nu funcționăm ca la grădiniță când e vorba despre state”

Trump le arată iar pisica aliaților din NATO, după ce aceștia au refuzat să-l ajute contra Iranului. ”Ucraina nu este războiul nostru. Să vă amintiți declarațiile mele peste câteva luni”

Ministrul Apărării, Radu Miruță, reacționează după ce ambasadorul iranian în Bulgaria a declarat că orice bază folosită pentru atacuri împotriva Iranului ar putea deveni „țintă legitimă”: „Nu am primit vreun semnal cu privire la vreo amenințare de natură militară”

România participă la misiuni internaționale doar în cadrul parteneriatelor, a mai adăugat Ministrul Apărării. „Uitați, în luna aprilie, România trimite, cred că vreo sută de militari într-o misiune de poliție aeriană pe care noi o desfășurăm în Lituania. Absolut, doar în acest cadru suntem astăzi”, a spus Miruță.

Ministrul a oferit și exemplul unei misiuni recente din Irak, în ceea ce privește protejarea, de către Români, a propriilor militari, aflați în situații de risc.

„Am avut 117 militari la baza NATO din Irak. De asemenea, o chestiune ca parteneriat și ca membri NATO, s-au întors acum o săptămână, vinerea trecută, pentru că a crescut gradul de risc acolo și baza a fost evacuată și noi am adus militarii de pe o zi pe alta în România absolut în siguranță și în totalitate”, a declarat acesta.

Ministrul Apărării: Scutul de la Deveselu este un element de securitate fantastic. Ne sporește nouă capacitatea de a descuraja

Scutul de la Deveselu a fost proiectat și a fost poziționat, în principal, pentru două aspecte: pentru plecarea rachetelor din Rusia și pentru coborârea rachetelor dinspre Iran. Doar acolo este segmentul în care rachetele pot fi interceptate. Pe segmentul de plecare și pe segmentul de coborâre. Geometriile de la Deveselu sunt acoperite pe ambele scenarii, a explicat ministrul Apărării, Radu Miruță, duminică seară, la A3.

„Funcționează. S-a dovedit funcțional pe nave Marea Mediterană. Îl avem în România și este un element de securitate fantastic.

Când cineva se gândește ca o rachetă balistică să traverseze o zonă pe care scutul de la Deveseul o mătură, își dă seama că pe acolo nu poate să treacă. Și ăsta este un element care ne sporește nouă capacitatea de a descuraja. Te descurajezi să ai o astfel de acțiune pentru că știi, unu, că vei fi interceptat, nu îți vei atinge scopul, doi știi că se întâmplă asta într-o țară membră NATO, care implică reacția tuturor țărilor membre NATO în ansamblu, conform tratatului!”, a spus ministrul Apărării.

Cum ar reacționa România în cazul unui atac cu rachete? Radu Miruță: „Nu mă aștept ca într-o dimineață să se întâmple ceva pentru care România, NATO să nu aibă habar”

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat că un eventual atac asupra României ar fi detectat din timp, iar NATO și autoritățile ar avea zile sau chiar săptămâni pentru a se pregăti.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat duminică, într-o intervenție la Antena 3, cum ar reacționa România în cazul unui atac cu rachete și ce rol are NATO în astfel de situații.

În contextul unor exemple recente din alte regiuni, unde sisteme de apărare performante nu au reușit să intercepteze toate rachetele, ministrul a declarat că, în cazul României, există mai multe niveluri de protecție.

El a declarat că un eventual atac asupra României ar fi detectat din timp, inclusiv datorită sistemelor de monitorizare din regiune.

„Este un atac care, pentru a ajunge în România, trebuie să treacă deasupra Turciei. Există niște radare care interceptează asta acolo. Există situații în care nu pleacă dinspre Iran, ci este folosit, nu știu, proxy, Rusia. Pentru fiecare dintre aceste scenarii există culoar separat de acțiune”, a declarat ministrul.

Operaţiune Epic Fury, ziua 30: Trump aduce 17.000 de soldați americani la porțile Iranului. Mutarea i-ar putea aduce avantaj la negocieri

Ministrul Apărării a mai făcut precizări și asupra faptului că mecanismele NATO sunt construite astfel încât să ofere timp de reacție înainte de producerea unui atac propriu-zis.

„Funcționalitatea NATO este la modul în care e aproape imposibil să se întâmplă un astfel de atac fără că înainte să se știe despre asta. În strategia pe care o avem cu până la 60 de zile înainte sunt elemente concrete care generează reacția NATO, reacția unei țări membre NATO sau a tuturor țărilor membre NATO”, a explicat acesta.

Radu Miruță a mai spus că nu se așteaptă la un scenariu în care România să fie luată prin surprindere de un potențial atac.

„Așadar, până în momentul zero, sunt zile bune înainte, până la 60 de zile, în care se știe cu certitudine că se va întâmpla asta. Nu mă aștept ca într-o dimineață să se întâmple ceva pentru care România, NATO să nu aibă habar”, a mai spus el.