Cum au ajuns românii să fie chiriaşi de nevoie. „Nu voi reuşi să îmi cumpăr nici măcar o garsonieră, oricât de mult aş munci”

Românii încep să se resemneze în privința posibilităților unor achiziții imobiliare. Mulţi dintre ei văd cumpărarea unei locuințe ca pe un obiectiv important, pe care îl asociază cu stabilitatea, familia și cu mai puține griji legate de viitor, însă le este tot mai greu să devină proprietari.

„Am făcut niște calcule, ținând cont de joburile la care cred că aș putea avea acces, și am ajuns la concluzia că nu voi reuși să îmi cumpăr nici măcar o garsonieră de 50.000 de euro într-un oraș mic, oricât de mult aș munci. Gândul ăsta mă întristează, pentru că îmi doresc să îmi întemeiez o familie”, a scris un român pe platforma de socializare Reddit, conform Adevărul.

Citește și: Ce se întâmplă cu vârsta de pensionare în Europa. Muncești mai mult, te pensionezi mai târziu

Un altul susţine că și-ar fi putut cumpăra propria locuință doar dacă ar fi vândut casa bunicii de la țară, dar a renunțat atunci când şi-a văzut părinții folosind gospodăria în zilele libere: „Prefer să stau în chirie, sincer. Știu, sunt bani irosiți. Dar măcar stau liniștit, știu că nu am rată 30 de ani și, dacă pierd jobul, adio casă. Mă mut unde vreau, când vreau. Îmi schimb jobul cu ușurință în alt oraș, de exemplu, ceea ce am și făcut fără niciun stres. A terminat copilul grădinița și m-am mutat într-o zonă unde am vrut la școală. Poate peste vreo 20 de ani, cu banii investiți, o să îmi ajut copilul să își ia un apartament, iar eu poate o casă la țară, în apropiere. Nu toți trebuie să deținem case”.

Alte articole

Primăriile au început să aplice din nou reduceri la impozitul pe proprietate. Ce români dau mai puţini bani şi ce se întâmplă cu cei care au apucat să plătească mai mult

Tragedie în Făgăraș: Soții și-au găsit sfârșitul în propria casă. Motivul decesului este cumplit

Bani din străinătate sau de la bănci

Alt utilizator Reddit susține că a reușit să își îndeplinească dorința de a avea propriul apartament după ce a muncit în ultimii ani în străinătate: „Eu am reușit să îmi iau o casă de 250.000 de euro în Olanda, cu prietena. Plătim mult mai puțin decât dacă am fi stat în chirie și, practic, putem să o vindem după cinci ani și să primim diferența. Prețurile cresc și o să avem și profit”.

Alți români au ales alte variante: „Cu muncă, începând cu ospătărie, șantier, salahor, casier, apoi programare, DevOps și software arhitect, am ajuns să îmi iau un apartament pe la Trapezului, care acum este închiriat și plătește o parte din rata la casa cumpărată în 2022. Prin bancă, bineînțeles, dar apartamentul este achitat anticipat”.

Citește și: Situație neobișnuită în Codul Rutier 2026. Căruța este permisă pe drumurile publice, dar motocultorul nu. Care este explicația

Unii dintre români cred că împrumuturile bancare sunt singura soluție pentru achiziția unei locuințe. „Două persoane cu venituri cât de cât bune își permit achitarea ratei unui credit luat pe perioada maximă, de 30 de ani. Peste câțiva ani, când salariul va fi crescut și e momentul pentru copii, vinzi apartamentul la un preț semnificativ mai mare decât l-ai cumpărat. Stingi creditul și banii rămași îi folosești ca avans pentru noua achiziție”, explică unul dintre ei.

Alții refuză însă să ajungă la pensie muncind pentru a achita rate şi caută locuințe ieftine, care pot fi renovate, cu condiția ca prețul imobilelor să fie mic, iar cheltuielile de renovare să nu depășească așteptările: „În orașe defavorizate sunt șanse să găsești locuințe ieftine. Dar trebuie să strângi banii în altă parte”.

Altcineva susține însă că românii dau prea mare importanță nevoii de a avea propria locuință.

Preţuri imense în Bucureşti

Capitala conduce în topul celor mai scumpe locuințe, urmată de orașul Cluj Napoca, ambele urmând trendul crescător al prețurilor pe piața imobiliară. Cel mai adesea, apartamentele comune din București sunt oferite la cel puțin 100.000 de euro, uneori prețul de vânzare depășind de 200.000 de euro. În Cluj-Napoca, Iași și Constanța, costul lor este ceva mai redus, dar în creștere față de ultimii ani.