Reluarea procedurii are loc într-un moment cheie pentru sistemul judiciar, în condiţiile în care mai multe funcţii de vârf devin vacante în perioada următoare, inclusiv cea de procuror general şi cea de procuror-şef al DNA, începând cu 31 martie, precum şi funcţia de procuror-şef al DIICOT, de la 14 aprilie.
Alex Florenţa, actual procuror general, candidează pentru funcţia de procuror-şef adjunct al DIICOT, în timp ce Marius Voineag, în prezent şef al DNA, aspiră la poziţia de adjunct al procurorului general. Ambii au fost nominalizaţi de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, după ce au decis să nu mai candideze pentru un nou mandat în funcţiile pe care le ocupă în prezent.
După susţinerea interviurilor în faţa Secţiei pentru procurori a CSM, niciuna dintre candidaturi nu a reuşit să obţină un aviz, în condiţiile în care voturile au fost împărţite egal, de trei „pentru” şi trei „împotrivă”, în trei runde consecutive. În aceste condiţii, membrii Secţiei încearcă din nou să ajungă la un consens.
Situaţia actuală reflectă dificultatea procesului de numire în funcţiile de conducere din Ministerul Public, unde avizul CSM este consultativ, dar are o greutate importantă în procedură.
Până în prezent, din cele opt propuneri formulate de ministrul Justiţiei pentru conducerea marilor parchete, trei au primit aviz pozitiv: Codrin Horaţiu Miron, pentru funcţia de şef al DIICOT, Viorel Cerbu, pentru conducerea DNA, şi Marius-Ionel Ştefan, pentru funcţia de procuror-şef adjunct al DNA.
Alte trei candidaturi au fost respinse de Secţia pentru procurori, primind avize negative: Cristina Chiriac, propusă pentru funcţia de procuror general, Gill-Julien Grigore-Iacobici, pentru poziţia de adjunct al DIICOT, şi Marinela Mincă, pentru funcţia de procuror-şef adjunct al DNA.
În cazul lui Alex Florenţa şi al lui Marius Voineag, votul a rămas în impas, aceştia fiind singurii candidaţi pentru care nu s-a putut emite niciun aviz până în prezent.
Potrivit legislaţiei în vigoare, după emiterea avizului de către CSM, fie el pozitiv sau negativ, propunerile ministrului Justiţiei sunt transmise preşedintelui României, Nicușor Dan, care are competenţa de a decide numirea în funcţiile de conducere.
În situaţia unui aviz negativ, ministrul Justiţiei poate organiza un nou interviu cu candidatul şi poate decide fie să menţină propunerea, fie să o retragă şi să iniţieze o nouă procedură de selecţie în termen de maximum 60 de zile.
La rândul său, preşedintele României poate refuza motivat numirea, fiind obligat să facă publice motivele deciziei. Decretul de numire sau refuzul trebuie emis în termen de cel mult 60 de zile de la primirea propunerii.