Atunci când cumperi un produs, legea pornește de la ideea că acesta trebuie să fie conform. Mai exact, trebuie să corespundă descrierii, să funcționeze normal și să poată fi folosit pentru scopul pentru care a fost cumpărat.
Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, vorbim despre lipsă de conformitate. Nu este vorba doar despre produse complet stricate. Chiar și un bun care funcționează prost sau instabil poate intra în această categorie. De exemplu, un telefon care se închide singur, un frigider care nu răcește corect sau un aparat electrocasnic care nu funcționează constant pot fi considerate produse neconforme, chiar dacă problema apare după câteva zile de utilizare.
Legea face o distincție clară între defectele vizibile și cele ascunse. Defectele vizibile sunt cele care puteau fi observate la momentul cumpărării sau imediat după. De exemplu, zgârieturi evidente, componente lipsă sau un produs care nu pornește deloc. Dacă un produs este acceptat de client în această stare, ulterior pot fi mai greu de invocat aceleași probleme.
În schimb, defectele ascunse sunt cele care nu pot fi observate la cumpărare și apar abia după utilizare. Poate fi vorba despre o piesă internă defectă sau despre o problemă care apare după câteva zile sau săptămâni.
În aceste cazuri, legea oferă o protecție mai clară consumatorilor, cu condiția ca defectul să fi existat în realitate încă din momentul vânzării.
În momentul în care apare o problemă, consumatorul are mai multe opțiuni.
În primul rând, poate solicita repararea produslui sau înlocuirea acestuia. De regulă, acestea sunt primele soluții care trebuie oferite de vânzător. Dacă repararea sau înlocuirea nu sunt posibile ori nu sunt făcute într-un termen rezonabil, consumatorul poate cere reducerea prețului sau chiar restituirea banilor.
Important de știut este că aceste remedii trebuie oferite fără costuri suplimentare. Consumatorul nu ar trebui să plătească pentru transport sau reparație dacă problema ține de lipsa de conformitate.
Un detaliu care îi ajută mult pe cumpărători este perioada în care apare defectul. Dacă problema apare în primele șase luni de la achiziție, legea presupune că defectul exista deja atunci când produsul a fost cumpărat. Astfel, cumpărătorul nu trebuie să demonstreze că produsul era defect de la bun început.
După această perioadă, situația devine mai complicată. Consumatorul trebuie să dovedească faptul că problema nu a apărut din cauza utilizării greșite, ci că defectul exista încă de la început. În unele cazuri pot fi necesare expertize sau alte probe.
Citește și: Cerea pentru locuri de muncă a crescut cu peste 20%. Angajatorii, în căutarea candidaților care știu limbi străine și țin pasul cu inteligența artificială
Primul pas este să anunți vânzătorul cât mai repede după ce descoperi defectul. Este important să nu amâni acest lucru. Trebuie păstrate toate documentele legate de achiziție, cum ar fi bonul fiscal, factura sau orice dovadă de plată.
De asemenea, mesajele sau discuțiile prin care ai semnalat problema pot deveni importante dacă apare un conflict.
Dacă problema nu este rezolvată amiabil, consumatorul se poate adresa autorităților de protecție a consumatorilor sau, în ultimă instanță, instanței de judecată