Preţ carburanţi 6 aprilie 2026. Săptămâna patimilor pentru şoferi. Cât costă un plin de motorină/benzină înainte de Paşte

Preţ carburanţi 6 aprilie 2026.  Săptămâna începe cu tarife mari la pompă. O ieftinire de 36 de bani la litrul de motorină se va vedea și în benzinăriile din România, de marți, când va intra în vigoare reducerea accizei de către Guvern

Preţ moptorină Bucureşti 6 aprilie 2026.

Alte articole

Preț carburanți 3 aprilie 2026. Prețurile au scăzut considerabil în benzinării înainte de weekend. Cât costă vineri benzina și motorina

Preț carburanți 2 aprilie 2026. Cât costă un litru de benzină și motorină după ce a intrat în vigoare OUG care limitează adaosurile comerciale

Prețurile carburanților din România continuă să se situeze sub media UE, arată datele Weekly Oil Bulletin aferente datei de 2 aprilie compilate de Comisia Europeană.

De notat totuși că diferența în favoarea României aproape s-a evaporat, România ajungând din urmă statele din Vest în materie de prețuri ale combustibililor după ce în primă fază prețurile au crescut mai lent ca în Vest.

Presiune pe prețurile carburanților a avut primul pachet de măsuri al Guvernului, care prin reducerea adaosului comercial aplicat de benzinari a condus la o reducere, miercuri, a prețulului motorinei cu undeva la 40 de bani/litru în stațiile Petrom. La scădere a contribuit și o corecție de -10% a țițeiului Brent, relevant pentru piața europeană, corecție care s-a inversat însă în ultimele zile ale săptămânii trecute.

Ce se va întâmpla pe piața carburanților din România: „Nu sunt șanse să se producă penurie de motorină”

Conform datelor UE privind prețurile la carburanți, la data de 02 aprilie 2026 (joi), România avea un preț mediu de 2,03 euro/litru la motorină și de 1,83 euro/litru la benzină. Prețuri mai mici atât la motorină cât și la benzină se găseau în 12 state europene, în timp ce în regiune România are printre cele mai mari prețuri – am depășit inclusiv Polonia și avem aceleași prețuri la litrul de carburant ca Italia (vezi tabel & grafice).

De notat că Polonia a anunțat că va scădea TVA la combustibil de la 23% la 8% și va reduce accizele la nivelul minim permis conform reglementărilor UE. Prețurile vor scădea cu aproximativ 1,2 zloți (aprox. 0,28 euro) pe litru la toate tipurile de combustibili. În plus, s-a impus un plafon maximal de preț.

O ieftinire de 36 de bani la litrul de motorină se va vedea și în benzinăriile din România, de marți, când va intra în vigoare reducerea accizei de către Guvern – acesta este al doilea și probabil ultimul pachet de măsuri guvernamentale pentru reducerea efectelor negative ale creșterii prețurilor la combustibili.

România consumă anual circa opt milioane de tone de carburanți, preponderent motorină, unde prețul scade mai greu
De notat de asemenea că o scumpire de 32-33 de bani a avut loc la 1 ianuarie ca urmare a creșterii accizei după actualizarea cu inflația, iar estimările Băncii Naționale a României (BNR) arată că o creștere permanentă cu 10% a prețului petrolului va avea un impact anual asupra inflației de circa +0,3 puncte procentuale.

De la debutul războiului americano-israelian împotriva Iranului, prețul petrolului Brent s-a apreciat cu mai bine de 50%, încheind săptămâna de tranzacționare la nivelul de 109 dolari/baril (+90% în 2026).

Un lucru pozitiv este că România are o dependență netă de importuri energetice de petrol mai redusă decât alte economii europene, de circa 1,5% din PIB – ca medie anuală în perioada 2022-2024, cu tendință de reducere la 1% din PIB în 2025.

Premierul Ilie Bolojan explică, sâmbătă, măsurile luate de Guvern privind criza combustibililor, el arătând că Executivull acţionează în limita posibilităţilor pe care le are ca urmare a deficitelor bugetare foarte mari din anii trecuţi. Premierul mai spune că Guvernul nu are niciun beneficiu de pe urma creşterii preţurilor, dimpotrivă, iar veniturile fiscale suplimentare generate de creşterea preţurilor sunt mult mai mici decât costul crizei pentru finanţele publice.

Premierul Ilie Bolojan scrie sâmbătă pe Facebook despre criza combustibililor, arătând că, la o lună de zile de la începerea războiului din Orientul Mijlociu, efectele blocării transportului de ţiţei şi produse derivate către ţările lumii se simt atât pentru cetăţeni, cât şi pentru guverne.
”Aceste efecte se manifestă în special prin creşterea preţurilor la combustibili, la îngrăşăminte pentru agricultură şi prin rate ale dobânzilor mai mari.
Dacă se prelungeşte conflictul, creşterea economică va fi mai mică peste tot în lume, iar inflaţia va creşte la nivel global. Toate ţările din economia globală vor fi afectate, iar România nu poate fi o excepţie. Nu putem anula aceste efecte, ci putem doar să limităm costurile în limita posibilităţilor pe care le avem”, precizează şeful Executivului.
Premierul prezintă măsurile luate de Guvern.

”Ce am făcut? În martie, pentru transportatori, am crescut, la aproape o treime, acciza care le va fi rambursată anul acesta. Pentru buget, înseamnă un efort de peste 600 de milioane de lei în acest an. De săptămâna viitoare vom începe plăţile pentru motorina achiziţionată în ultimul trimestru al anului trecut. Am luat măsuri şi pentru urgentarea decontărilor. Susţinerea acestui sector are efecte asupra întregii economii, preţul final al oricărui produs fiind influenţat de costul transportului”, spune Bolojan.

Citește și: Locul în care benzina a depășit echivalentul a 20 de lei pe litru. Măsurile luate de autorități

El arată că, pentru agricultori, au prelungit rambursarea accizei de 2,7 lei/litru şi în acest an. ”Asta înseamnă un efort bugetar de peste 1,5 miliarde lei anul acesta, din care peste 500 de milioane reprezintă plăţi pentru ultimele luni ale anului trecut”, explică premierul.

Ilie Bolojan mai afirmă că sprijinul pentru agricultori are efecte atât asupra competitivităţii sectorului, cât şi asupra preţului alimentelor.
”Am limitat adaosul comercial în lunile următoare la nivelul mediu al anului trecut, în sectorul combustibililor, pentru a evita creşterea speculativă a preţurilor. Asta a însemnat în principal un efect de limitare a creşterilor de preţuri la combustibili pe zona de rafinare. Ca urmare, săptămâna aceasta, pentru produsele ieşite din rafinăriile din ţară, creşterea preţului a fost limitată sau chiar preţurile au scăzut. Asta s-a văzut în preţul la staţii, la unele reţele de benzinării”, explică prim-ministrul.
Bolojan mai spune că vineri, în şedinţa de Guvern, a fost aprobată o ordonanţă de urgenţă prin care se reduce cu 11% acciza la motorina standard, adică cu 30 de bani pe litru.

”Asta înseamnă un preţ mai mic la pompă de săptămâna viitoare, de marţi. Nu este o reducere mare, dar este ceea ce ne permitem acum. La un consum de aproape 700 de milioane de litri lunar, asta înseamnă un efort bugetar de aproximativ 200 de milioane lunar”, declară premierul Bolojan.

El răspunde şi la întrebarea de ce măsura a vizat doar motorina, nu şi benzina. ”De ce doar motorina? În România, consumul de motorină reprezintă peste 75% din consumul total de combustibil, benzina reprezentând sub 25%. În plus, la motorină creşterile de preţ au fost duble faţă de cele de la benzină. De asemenea, costul motorinei afectează preţul transportului de mărfuri şi de călători, costul pentru funcţionarea maşinilor şi utilajelor grele din construcţii şi industrie, preţurile din economie, în general, şi, implicit, costul vieţii”, apreciază Ilie Bolojan.

Premierul menţionează că au supraimpozitat profiturile excepţionale ale companiilor care exploatează ţiţeiul românesc. ”Sumele ce vor fi încasate vor acoperi parţial reducerile de accize pe care le-am acordat. Cei care profită, prin preţurile mai mari ale petrolului, de consecinţele războiului trebuie să-şi aducă contribuţia la reducerea poverii asupra cetăţenilor. Din această taxă de solidaritate, conform estimărilor Finanţelor, ar urma să se încaseze între 90 şi 100 de milioane lei lunar, în funcţie de preţurile ţiţeiului”. arată premierul.
Şeful Executivului subliniază că scopul acestor măsuri este să limiteze efectele acestor scumpiri şi să păstreze lucrurile cât mai stabile pentru oameni şi pentru economie.

”Acţionăm în limita posibilităţilor pe care le avem, ca urmare a deficitelor bugetare foarte mari din anii trecuţi şi a constrângerilor din prezent. Guvernul nu are niciun beneficiu de pe urma creşterii preţurilor la carburanţi. Dimpotrivă. Veniturile fiscale suplimentare generate de creşterea preţurilor sunt mult mai mici decât costul crizei pentru finanţele publice. Din estimările Finanţelor, într-o lună s-ar încasa suplimentar din creşterea veniturilor din TVA între 100 şi 110 milioane lei, la un preţ mediu al carburanţilor de 10–10,2 lei. Asta pentru că sub jumătate din vânzările de carburanţi se fac către persoanele fizice, iar peste jumătate se fac către firme care deduc TVA-ul”, afirmă Ilie Bolojan.

Potrivit premierului, toate încasările suplimentare sunt returnate sub forma reducerii accizei. ”Chiar dacă adăugăm şi veniturile din taxa de solidaritate, acoperim doar o parte din costurile bugetare ale sprijinului pe care îl acordăm”, adaugă premierul.

Bolojan mai spune că criza preţului petrolului are pentru economie costuri indirecte şi mai mari şi creşterea generală a preţurilor are un efect de scădere a consumului, de frânare a creşterii economice şi afectează veniturile statului.
”În plus, apare un cost suplimentar pentru stat ca urmare a creşterii ratei dobânzilor; de la începutul crizei, dobânzile la datoria publică au crescut cu până la 1 punct procentual. Dacă perioada de instabilitate se prelungeşte, costurile cu dobânzile pot creşte semnificativ, afectând echilibrul bugetar”, explică premierul în postare.