Motivul pentru care Mugur Isărescu nu vrea să crească rezerva de aur a BNR: „Se pregătește pentru momentele grele care vor urma”

În contextul în care aurul a fost considerat mereu un activ strategic și a început să fie achiziționat intens de băncile centrale pe fondul incertitudinii de la nivel mondial, România a urmat o direcție diferită. Potrivit datelor din martie 2026, rezerva de aur a BNR a rămas constantă, la 103,6 tone, nivel nemodificat de aproape 20 de ani.

Motivul pentru care Mugur Isărescu nu vrea să crească rezerva de aur a BNR

Cu toate acestea, BNR pare să acorde prioritate consolidării rezervelor valutare, ce au crescut în mod accelerat, inclusiv cu 2 miliarde de euro într-o singură lună.

Mugur Isărescu a declarat încă din 2013 că nu își dorește creșterea rezervei de aur, afirmând că nivelul de peste 100 de tone este „suficient”. Mai mult, a precizat că este superstițios și că România de fiecare dată când a depășit acest prag „a pățit ceva.

Citește și : România a cheltuit 1 miliard de euro pentru a-și stabiliza moneda în martie 2026 (Bloomberg)

Alte articole

România trece la moneda euro. Mugur Isărescu, anunț de ultimă oră pentru milioane de români

Scad ratele românilor. BNR a anunţat noul IRCC, ajustat în scădere faţă de trimestrul trecut

Alte bănci centrale au accelerat achizițiile de aur în ultimele decenii, după cum arată datele publicate de Consiliul Mondial al Aurului.

După un record de 1.082 de tone în 2022, acestea au continuat să cumpere masiv, adăugând încă 1.037 de tone în 2023, iar ritmul ridicat s-a menținut și în 2024–2025.

Cererea totală de aur a depășit pentru prima dată pragul de 5.000 de tone în 2025, iar prețul a atins mai multe maxime istorice, ducând valoarea totală a pieței la un nivel record.

Peste 30 de țări și-au majorat rezervele de aur, fapt ce reflectă o schimbare de strategie la nivel global, în care băncile centrale își reevaluează structura rezervelor și rolul aurului în cadrul acestora.

Consultantul economic Adrian Negrescu a declarat pentru Antena3.ro că abordarea BNR este una prudentă în fața riscurilor geopolitice actuale și a pericolului unei posibile noi crize economice.

„Eu cred că Mugur Isărescu se pregătește în momentul de față pentru momentele grele care vor urma. Din această perspectivă, cash is king, lichiditatea este principala metodă prin care investitorii și inclusiv băncile centrale încearcă să se protejeze în fața provocărilor generate de criza din Orientul Mijlociu. Faptul că noi avem rezerve valutare în creștere e un lucru pozitiv care ajută, iată, inclusiv cursul de schimb în momentul de față pentru a face față provocărilor. BNR a cheltuit peste un miliard de euro în ultima lună pentru a ține cursul la un nivel stabil”, a punctat acesta.

Mai mult, faptul că există o limitare a rezervei de aur denotă chiar temerile BNR cu privire la fluctuația cotației aurului la nivel internațional.

Dacă la începutul lui 2026, aurul a atins maxime istorice de peste 5.600 USD/uncie, ulterior a intrat într-o corecție puternică, scăzând în martie sub 4.500 USD/uncie.

„Este normal să nu te apuci să cumperi aur atunci când prețurile sunt foarte sus. Probabil asta urmărește guvernatorul Mugur Isărescu, să mute achizițiile de aur într-un alt orizont de timp în care probabil prețurile se vor mai tempera”, a mai precizat Adrian Negrescu.

Economiștii au păreri mixte despre aur

Adrian Codîrlașu, președinte al CFA România, susține că menținerea constantă a rezervei de aur este o strategie asumată a Băncii Naționale.

„Este vorba despre strategia BNR de a-și stabili ponderile diferitelor instrumente în care își păstrează rezerva țării. Fiecare bancă centrală își definește structura rezervelor în funcție de evaluarea propriilor riscuri”, a specificat acesta.

În schimb, economistul Cristian Păun susține că aurul și-a pierdut în mare parte relevanța, nemaifiind o ancoră pentru politica monetară actuală. Multe bănci centrale evită să își majoreze rezervele de aur din cauza costurilor ridicate de securizare și depozitare.

„Pentru băncile centrale, această cantitate de aur devine mai degrabă o povară. Nu mai reprezintă niciun element de relevanță pentru câți bani tipăresc băncile centrale. Dimpotrivă, toate băncile centrale din lume vor să fugă de această legătură dintre cantitatea de bani de cantitatea de aur. Practic cei care sunt în fruntea acestor bănci centrale și care nu consideră valoarea aurului ca fiind relevantă monetar, evident că îl trec undeva la și altele”, a menționat Cristian Păun.

Citește și : România trece la moneda euro. Mugur Isărescu, anunț de ultimă oră pentru milioane de români

El mai este de părere că actualul dezinteres față de aur reflectă ruperea legăturii dintre politica monetară și metalul prețios, care este privit mai degrabă ca un activ costisitor decât ca un instrument monetar esențial.

„Cred că ar trebui totuși să avem în continuare această dimensionare a masei monetare în funcție de un etalon, aurul dovedindu-se cel mai bun etalon. Inițial el nu a fost un etalon, ci chiar ban multă vreme, până acum mai bine de un secol când am descoperit banii fiat, am descoperit posibilitatea de a multiplica banii cu costuri minime în cantități infinite, fără a evidenția și problemele pe care le avem din motivul ăsta: inflație, expandarea deficitelor bugetare, bazate pe o creație monetară și o expansiune a creditului, ș.a”, a mai punctat el.