Noua lege a salarizării, care ar trebui să fie gata în această vară, vine după ce Guvernul a redus semnificativ cheltuielile cu angajații de la stat și aduce modificări importante.
Bogdan Șchiop, președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Administrație, a vorbit despre prevederile noii legi.
”Despre proiect, despre ce prevederi conține, avem informații doar pe surse; unele dintre ele se contrazic, în consecință, așteptăm să vedem proiectul, capitolul dedicat sectorului administrație publică, pentru a ne face o idee asupra impactului. Pot afirma însă că acest proiect, la nivel de principiu, nu ar trebui să fie aplicat etapizat. Actuala lege a fost aplicată în acest sens, încă de la început unele categorii de salariați au beneficiat de prevederile maxime, iar celelalte categorii, printre care și sectorul administrație publică, au primit ordonanțe de urgență de tip trenuleț, în fiecare lună decembrie din ultimii 8 ani, prin care au fost prorogate prevederile legii.
Un zvon pe care l-am auzit din mai multe surse este acela că întreaga structură a legii, grilele de salarizare, se vor raporta la un salariu de referință, stabilit de Guvern și nu la salariul minim pe economie. Adică o șmecherie specifică politicienilor noștri.
Referitor la impactul pe care îl va avea asupra bugetarilor, cred că toată lumea își dorește ca legea de salarizare să se aplice pentru toți, nu doar pentru privilegiați. Dacă modul de guvernare, prin care o putere executivă desconsideră legile și guvernează prin ordonanțe de urgență se va menține, chiar nu mai are rost să facem o nouă lege”, a declarat Bogdan Șchiop, potrivit ziare.com.
Liderul Federației Naționale a Sindicatelor din Administrație își dorește pentru oamenii pe care îi reprezintă salarii bune care să le asigure un venit mai mult decât decent.
”În actuala lege există o plafonare a sporurilor pentru întreg sectorul administrației publice, la nivelul fiecărei instituții, de 30%. Reprezint o federație care militează ca membrii pe care îi reprezintă să aibă salarii bune, venitul să fie reprezentat în proporție covârșitoare de către salariu și nu de către un salariu submediu, dar pe care să îl completăm cu niște sporuri. Predictibilitatea veniturilor salariale, când ai multe sporuri aplicate, nu mai există. Sporurile azi sunt; luna viitoare pot fi eliminate. Așadar, dorim salarii bune, maxime, care să asigure un venit mai mult decât decent.
Ca să previzionez care vor fi cele mai afectate categorii de măsura plafonării sporurilor la valoarea de 20%, pot să mă raportez la modul în care au suferit categoriile de bugetari care au o multitudine de sporuri și cărora, prin ordonanțele de urgență din ultimii ani, li s-au prorogat, eliminat sau redus sporurile, în afară de sistemul de justiție, care s-a dat în judecată, a judecat pentru el și și-a dat câștig de cauză, obligând statul să le plătească retro, nu știu câte miliarde.
Deși când ne referim la sporuri, marea majoritate a cetățenilor își imaginează salariatul din ministere, primării, consilii județene, prefecturi, sporurile multe nu sunt în acest sector, administrație publică.
Cred că e sectorul cu cele mai puține sporuri dintre toate sectoarele bugetare. Ca și exemplu de modalitate prin care a fost indusă în eroare opinia publică despre sporurile din sectorul administrație; la un moment dat exista un spor de 50% pentru cei care participă la implementarea proiectelor cu fonduri europene, pe durata implementării acestuia, bineînțeles. Au existat campanii întregi în media pe această temă, revoltă mare. Ceea ce nu a dorit nimeni să evidențieze era faptul că, suma aceea, sporul acela, era în majoritatea cazurilor, prevăzut în bugetul proiectului, banii veneau de la Comisia Europeană. Ipocrizia și falsitatea politicienilor, care se erijau în salvatorii bugetelor, transforma România în țara care trimitea banii înapoi. Râde Europa de noi și acum. Din banii lor, nu ne plăteam angajații, preferam să-i trimitem înapoi”, a adăugat liderul FNSA.
Bogdan Schiop a vorbit și despre reforma din sectorul administrației publice, precizând că angajatorilor li s-a oferit toate pârghiile ca să se debaraseze de salariații incomozi , fără niciun criteriu, fără nimic. Liderul FNSA spune că vor pleca, fără niciun criteriu, persoane care munceau de mult în primărie, nominalizate, după bunul plac, de către șefimea primăriei.
”Din punctul meu de vedere, este încă o dovadă a iresponsabilității clasei politice, a ipocriziei și a dorinței acesteia de a se afișa ca fiind reformatoare. Ei cred că, dacă acoperă cu vopsea o pată de rugină, problema a dispărut. Avem o lege a salarizării care nu se aplică în integralitatea ei; au refuzat să o modifice, să o corecteze, nu au dorit nicio discuție serioasă pe această temă, au lucrat însă la secret o nouă lege pe care vor să o scoată la lumină acum, ca să pară că ei au activitate. Oricum nu-i interesează neapărat să fie o lege corectă și echitabilă pentru toată lumea, o vor aplica, din nou, doar pentru categoriile privilegiate urmând ca noi, ceilalți muritori de rând, să „primească” ordonanțe trenuleț prin care va fi interzis să beneficiem de prevederile legii. Totul este la nivel de imagine politică; nu a existat și nu există intenție reală de reformă sau de corectare a unor inechități salariale. Scot până în vară legea, dar nu mai zic nimic de faptul că au convenit cu Comisia Europeană ca o nouă lege de salarizare să se aplice atunci când deficitul bugetar va scădea sub 5%, adică undeva prin 2029-2030. Așa că discutăm ca să promovăm o falsă responsabilitate a unei clase politice.
Toate instituțiile din sectorul administrației publice parcurg, în prezent, procedura de reducere a cheltuielilor și de disponibilizare a salariaților. „Reformă” nu este un termen corect pentru acest lucru; cel mai potrivit este să numim ceea ce se întâmplă acum ca fiind cea mai mare politizare a administrației publice. Pe scurt, angajatorilor li s-a oferit toate pârghiile ca să se debaraseze de salariații incomozi. Fără niciun criteriu, fără nimic. Conducătorii majorității instituțiilor nu renunță la posturile vacante și bugetate, preferă să desființeze posturi ocupate, pentru ca ulterior, pe cele vacante, să își angajeze camarila de partid.
Mai departe, niciun conducător de instituție nu dorește să renunțe la cei care cumulează pensia cu salariu, la specialii din alte sisteme care s-au angajat, după pensionare, în administrație publică. Cel mai recent exemplu: Primarul general și-a adus prin detașare sau transfer la Primăria Municipiului București vreo 60 de persoane. Nu vrea să renunțe la pensionarii speciali din primărie, nu a dorit să renunțe nici la posturile vacante; desființează însă 170 de posturi, mi se pare. Vor pleca, fără niciun criteriu, persoane care munceau de mult în primărie, nominalizate, după bunul plac, de către șefimea primăriei, unii dintre cei care hotărăsc concedierile subalternilor, cumulând pensia cu salariul”, a adăugat Bogdan Șchiop.
Președintele FNSA a făcut public chiar și un mesaj pe care l-ar fi primit de la o angajată a Primăriei Municipiului București.
„Unul dintre mesajele primite de la o colegă din Primărie, pe telefon: „Eu sunt singură întreținătoare de familie, cu băiatul în clasa XI, pregătiri pentru BAC și Examen Cambridge (cu salariu la PMB: 4000). Dacă rămân și fără această brumă de bani… Dacă știți cum aș putea să câștig o pâine (cât de mică) pentru copil, aș fi super recunoscătoare.” Credeți că interesează pe Primarul general că această doamnă ar trebui să fie și este protejată de lege, în cazul disponibilizărilor? Că în locul ei ar trebui să plece un pensionar special? Vă spun că nu-l interesează, partidul îi cere să facă „reformă”.
Exemplul acesta putem să-l generalizăm, cam acest lucru se întâmplă în toate instituțiile, iar populația îi aplaudă ca pe niște salvatori ai țării, marii reformiști după care România tânjește de cel puțin 20 de ani. De fapt au luat România pe persoană fizică, iar instituțiile sunt moșiile lor. După acest episod de „reformă” declinul instituțional al țării se va accentua și vom avea cu toții de suferit, a mai declarat Bogdan Șchiop, președintele FNSA.